Duminica trecută am mers și eu la protestele din centrul Chișinăului. Am văzut o jurnalistă cu păr de foc de la TV8 – Viorica Tătaru – că lua interviu de la un țăran.
A vorbit țăranul ce a vorbit. La sfîrșit, doamna jurnalistă a întrebat:
– De unde sunteți?
– Nu vreau să spun.
– Dar cum vă numiți?
– Nu vreau să spun.
Atunci am intervenit eu, dacă eram alături. Am întrebat pe domn:
– De ce nu vreți să spuneți cum vă numiți? Vă temeți?
Apoi m-am adresat jurnalistei:
– De ce credeți că oamenii se tem? De SIS, KGB și poliție. Regimul a băgat frica în oameni, oamenii se tem să se exprime, se tem că vor fi identificați, trași la răspundere pentru opiniile lor, ca pe vremurile comunismului. Avem în țară o dictatură, iar faptul că oamenii se tem să spună cum îi cheamă doar confirmă acest fapt.
La care Viorica mi-a reproșat:
– Nu e dictatură. În dictatură oamenilor nu li se permite să protesteze, dar la noi avem libertate. Vedeți – oamenii protestează.
Și atunci eu i-am răspuns:
– Nu pentru mult timp. Regimul caută să alunge protestul. Și strînge bolturile mai strîns și mai strîns. În maximum două-trei săptămîni protestul va fi alungat.
…
A trecut o săptămînă de atunci. Și guvernarea a alungat protestul în cel mai dur mod posibil. A lovit în popor cu bastoanele de cauciuc. A tîrît pe jos oamenii, i-a călcat în picioare. A tăbărît asupra lor în număr mare de polițiști. I-a lăsat pe oameni fără corturi, fără haine groase, noaptea în ger.
Vreau să mă adresez Vioricăi Tătaru. Aveți înregistrarea discuției. Urmăriți-o. Eu am avut dreptate. Dumneavoastră nu ați avut. E al doilea pariu cîștigat. Și va veni timpul cînd veți reflecta asupra celor întîmplate. Și vă veți întreba dacă ați fost de partea dreaptă a istoriei. Spoiler alert. Nu.
Badan Blog 