Category Archives: politic

Despre otrăvirea de la Salisbury

russians

Demult nu am scris în blog, iată a venit timpul.

În continuare voi posta comentariul ambasadoarei Angliei în Moldova în legătură cu otrăvirea lui skripal, și voi adăuga comentarii unde voi socoti de cuviință.

Articol de opinie semnat de către Ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Lucy Joyce, referitor la incidentul din Salisbury, din 4 martie 2018:

„Într-o zi liniștită de duminică, în unul dintre cele mai frumoase orașe catedrală din Marea Britanie, un tată și fiica sa au fost otrăviți cu o substanță neurotoxică, ceea ce constituie prima utilizare ofensivă a unui astfel de agent în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Da, așa începeam eu compunerile în clasa a patra. Într-o zi liniștită de duminică, în unul dintre cele mai fromoase orașe catedrală, cînd păsările ciripeau și soarele strălucea, și o mică adiere de vînt foșnea crengile copacilor pline de muguri de primăvara, un tată și fiica sa au fost otrăviți… bla bla bla. Cui trebuiesc aceste figuri de stil?
Și cel mai interesant. Acest articol de opinie nu e scris de ambasadorul marii britanii la chișinău, ci e preluat  din internet.

Serghei și Iulia Skripal se află încă în spital. Un ofițer de poliție care a mers la fața locului pentru a le oferi ajutor este acum în stare critică. Alte 35 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale din simplu motiv că se aflau în apropiere de locul unde a fost folosită substanța.

Ceea ce s-a întâmplat la Salisbury pe data de 4 martie a fost o încercare cinică de a ucide civili pe pământ britanic, punând în pericol pe oricine – indiferent de naționalitate – care s-a întâmplat să fie în apropiere. Dacă aceasta s-a putut întâmpla la Salisbury, adevărul crunt este că un astfel de incident poate avea loc oriunde.

Iarăși figuri de stil, „adevărul crunt”, etc. De ce dacă s-a putut întîmpla la Salisbury, se poate întîmpla oriunde? Doar nu oriunde se află o bază de dezvoltare a armelor chimice ca cea de lîngă Salisbury, și nu oriunde au avut loc antrenamente cu arme chimice în perioada în care skripal a fost otrăvit. Despre asta mai tîrziu.

Oamenii de știință au identificat substanța utilizată împotriva familiei Skripal ca fiind un agent neuroiritant cu grad de armă dezvoltat de Rusia, cunoscut și sub denumirea de „Novichok”.

Oamenii de știință ca să identifice ceva trebuie să aibă amprenta acelei substanțe. Adică trebuie să aibă o mostră, pe care să o folosească pentru comparație. Cu alte cuvinte, trebuie să aibă otrava Novichok în dotare, sau trebuie să aibă descrierea acestei substanțe, formula chimică, documentație, etc. Dacă ei au identificat substanța, înseamnă că ei dispun de aceste atribute. Vom avea în vedere.

În prezent, doar Rusia are în arsenal un număr record de omoruri sponsorizate de stat

Cum să ai în arsenal un număr record de omoruri sponsorizate de stat? Arsenal e altceva. Ați vrut să spuneți palmares? Și apoi ce înseamnă că doar Rusia are un număr record de omoruri sponsorizate de stat? Pe cine? Nemtsov, Litvinenko și Skripal? Și jurnalista aceea, cum o mai cheamă. Și avocatul Magnitsky. Cam mică lista pentru un „arsenal de număr record de omoruri”. Și apoi, aveți dovezi că sunt sponsorizate de statul rus? Eu nu le-am văzut. Dacă ați fi avut le-ați fi prezentat. Mai departe. Cum rămîne cu milionul de irakieni omorîți de blocul NATO în războiul sponsorizat de SUA, UK și alte țări din blocul OTAN? Ei nu se socot? Ori nu participă în cartea recordurilor. Nemaivorbind de alte războaie și conflicte sponsorizate de dumneavoastră?

și motive clare pentru a-l ataca pe Serghei Skripal – dar și o istorie în a produce agenți de tipul „Novichok”.

Apropo, aici e singura parte care pare să aibă logică în discursul dumneavoastră. Singura dovadă că asta ar fi făcut-o rușii ar fi principiul „cui folosește” – cui prodest. Hai să ne întrebăm, cui folosește uciderea unui fost spion trădător rus, cu o substanță extrem de periculoasă care ar fi putut pune în pericol viețile altora (ca să fie cît mai cu efect), și într-un mod care să indice clar către Rusia, într-un moment delicat în care se află această țară (izolată și sub sancțiuni), în ajun de campionat de fotbal, și în genere atunci cînd conducerea Rusiei fuge în tufișuri de orice conflict (chiar și acum)? Cui folosește? Mie nu mi-i atît de evident că ar folosi Rusiei. Ea trebuie să demonstreze că nu-i cămilă. Dacă dorea moartea lui skripal, îl ucidea acolo în Rusia, cît stătea la închisoare. Mie îmi miroase a false flag.

În urma atacului, Guvernul Britanic i-a oferit Kremlinului posibilitatea să explice dacă a pierdut controlul asupra acestei substanțe.

Bună ofertă. Dacă ar fi acceptat-o, îndată s-ar fi constituit o comisie care ar fi preluat controlul asupra tuturor obiectelor militare rusești. A doua alternativă, despre care nu se scrie în compunere, a fost să recunoască că ei l-au omorît pe Skripal. Adică, n-ați cerut explicații, ci ați dat să aleagă între două variante proaste. Mărinimie britanică.

Această solicitare a fost însă ignorată cu dispreț,

Această solicitare a fost făcută cu dispreț.

lăsându-i Guvernului o singură opțiune – și anume aceea de a concluziona că statul rus se face vinovat pentru tentativa de omor într-un oraș britanic,

Dar opțiunea că alt stat se face vinovat nu a fost analizată? Inclusiv statul britanic? Straniu că poporul care a creat personajul Sherlock Holmes dă dovadă de o asemenea obtuzitate.

cu utilizarea unui agent neuroiritant letal, interzis prin Convenția privind Armele Chimice.

În convenția privint Armele Chimice nu este menționat niciun Novichok, Starichok sau altele. Pentru că nu există nicio dovadă a existenței acestor substanțe. Enunțați niște falsuri.

Incidentul din Salisbury face parte dintr-un model de comportament nelegiuit al Kremlinului.

Hai să vedem modelul.

Începând cu anul 2014, Rusia a anexat Crimeea, a provocat conflictul din estul Ucrainei,

Nu văd legătura cu Salisbury. Modelul este cam vag pentru a fi numit model de comportament. Ori vreți să ziceți că Rusia a anexat Salisbury? Căci în acest caz ar avea logică.

s-a aflat în spatele atacurilor cibernetice care au vizat Parlamentul Germaniei și Guvernul Danemarcii, și s-a implicat în alegerile din țările europene.

Dar desigur că nu există dovezi, pentru că de asta s-a ocupat FSB, care nu lasă urme. Și în care din țările europene s-a implicat? Lumea vorbește despre anglia, în timpul brexitului.

De acestă dată au mers mult prea departe, utilizând pe teritoriul Europei un agent neuroiritant.

Dar desigur nu există dovezi. Adica avem dovezi, dar nu le arătăm.

Faptul că numărul persoanelor care au ajuns în spital în urma atacului nu este mai mare se datorează doar norocului;

Felicitări. Ați încercat să jucați la cazino cu acest noroc? Poate există și alți factori căruia se datorează acest fapt?

este evident că pentru autorii atacului nu a contat numărul vieților nevinovate pe care le pun în pericol.

Poate fi evident doar în urma dovezilor clare. Pe care marea britanie nu le-a pus la dispoziție.

Marea Britanie a răspuns prin expulzarea a 23 de agenți nedeclarați ai serviciilor secrete ruse din cadrul Ambasadei Moscovei la Londra.

Dar despre activitatea lor de agenți ai serviciilor secrete nu aveți dovezi, ori altfel i-ați fi interogat, poate că ei l-au otrăvit pe Skripal? Adică, să găsești 23 agenți secreți ruși după omorul lui Skripal, și să-i lași să plece nu-i chiar serios. Ori voi știați că Skripal nu a fost otrăvit de ruși și nu avea rost? Cu această ocazie mi-am amintit un banc.

Merge un proces împotriva unui ucigaș. Dovezi sunt din plin, dar nu a fost găsit corpul victimei.
Avocatul se adresează judecătorului:
– Onorată instanță, eu am o surpriză pentru dumneavoastră. În mai puțin de un minut, omul pentru moartea căruia este învinuit clientul meu va intra în sala de judecată.
Judecătorul și jurații își îndreaptă privirile spre ușă. Trece un minut, două, cinci, și nimeni nu intră. Avocatul zice:
– Da, într-adevăr afirmația mea a fost falsă, dar voi toți v-ați uitat la ușă. Deci voi ați admis faptul că victima clientului meu poate fi în viață. Eu cer ca el să fie declarat nevinovat.
Judecătorul părăsește sala pentru a se consulta, după care pronunță sentința „Vinovat”.
Avocatul:
– Dar îndoiala se interpretează în folosul părții învinuite, iar eu am văzut că toți s-au uitat înspre ușă.
– Toți, în afară de inculpat.

Voi ați lăsat să plece 23 de agenți ai serviciilor secrete rusești fără să-i fi întrebat cu ce s-au ocupat în ultimele săptămîni? Voi nici nu l-ați întrebat pe ambasadorul rus de la Londra ce s-a întîmplat. L-ați chemat doar să-l puneți să aleagă între două variante – ori Rusia l-a otrăvit, ori a pierdut controlul asupra armelor chimice. Adica voi nici nu vreți să aflați poziția rusă, ci vorbiți cu hotărîre că sunt doar două variante posibile. Dacă aveți destulă informație ca să eliminați toate celelalte variante posibile, de ce nu o faceți publică? Și de ce nu vă ajunge informație ca să trageți singuri concluziile, ci puneți pe ruși să aleagă care variantă le place mai mult dintre două variante proaste?

Întreaga comunitate trebuie însă să se unească pentru a confirma regulile de care depinde siguranța fiecărei națiuni în parte.

Care întreaga comunitate? Internațională? Care reguli?

În caz contrar, statul rus își va continua acțiunile periculoase și comportamentul destructiv.

Acțiuni despre care am scris mai sus că nu au fost demonstrate.

Acțiunile noastre nu sunt îndreptate împotriva cetățenilor ruși, ale cărui realizări culturale și literare s-au evidențiat de-a lungul istoriei.

Clișeu. Aud mulți rusofobi la noi vorbind că nu au nimic împotriva rușilor, că le place Tchaikovschi și Dostoievschi.

Nu vom uita niciodată curajul de care a dat dovadă poporul rus în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, și nici alianța noastră comună împotriva nazismului.

Nu-i la temă.

Cu toții însă împărtășim obligația de a riposta împotriva ambiției Kremlinului de a diviza și submina comunitatea internațională.

Dar voi sunteți pentru a uni și a întări comunitatea internațională. De asta ați sponsorizat maidanul care a divizat alianța naturală a popoarelor slave? Și ați separat Iugoslavia, construind pe teritoriul ei mai multe țărișoare ostile una alteia, și ostile Rusiei în ciuda faptului că sunt și ele slave.

În timp ce răspunsul Marii Britanii a fost unul ferm, am rămas fideli valorilor noastre în calitate de democrație liberală care crede în statul de drept.

Statul de drept se bazează pe lege. Iar legea vorbește și de prezumpția nevinovăției. Pe care o călcați în picioare.

Pentru mulți cetățeni ruși, Marea Britanie a devenit casa lor. Ei respectă legile noastre și contribuie la dezvoltarea țării, și rămân bineveniți.

Pentru oligarhi și trădători în special. Și pentru odraslele conducătorilor ruși.

Această crimă îngrozitoare și nechibzuită ar fi putut afecta în aceeași măsură cetățenii țării voastre, în cazul în care s-ar fi aflat în apropiere.

Rămâne pe seama statului rus să răspundă pentru acțiunile sale și să se conformeze cu regulile internaționale.

Rusia e singura mare putere care și-a distrus arsenalul (aici folosesc corect acest cuvînt) de arme chimice. Totul s-a făcut oficial, sub controlul internațional. SUA nu și-a distrus armele chimice, din motiv că nu a găsit finanțare. De rîsul găinilor această argumentare, la urma urmei puteau să tipărească cîți bani aveau nevoie. Anglia nu și-a distrus arsenalul de arme chimice, și plus la asta, o parte semnificativă a lor se păstrează la o bază militară la cîțiva kilometri de locul unde a fost otrăvit skripal (ca să nu fugă departe după el). Ba mai mult, voi vă jucați cu scenarii de otrăvire cu arme chimice exact în ajunul otrăvirii lui Skripal. Probabil ca să nu scoateți otrava de două ori. Eficiență maximă. Ori poate că asta a fost partea practică?

https://www.gov.uk/government/news/exercise-toxic-dagger-the-sharp-end-of-chemical-warfare

Vom colabora cu aliații și partenerii noștri pentru a înfrunta astfel de acțiuni, indiferent dacă prezintă pericol pentru siguranță în țările noastre sau peste hotarele acestora”.

Acum încă ceva. După cum am mai spus, Rusiei i s-a oferit „posibilitatea să explice dacă a pierdut controlul asupra acestei substanțe.” Mie mi se pare ridicol să acuzi Rusia că ar fi pierdut controlul asupra acestor substanțe, atunci cînd anglia l-a mituit și l-a înrolat pe Skripal în rîndurile sale. Dacă skripal a avut acces la informația despre agenții ruși de peste hotare (clasificată ca strict secretă), înseamnă că a avut acces și la informația despre această substanță (clasificată și ea ca strict secretă conform legii rusești). Adica aceste informații sunt din aceeași categorie de secretizare. Adică chiar anglia, prin însuși skripal ar fi putut face rost ori de această substanță, ori de rețeta ei (despre care mai sus am concluzionat că Anglia dispune de ea, odată ce savanții britanici au identificat-o atît de ușor). E khutzpah adevărat să acuzi Rusia de corupție în ce privește controlul asupra armelor chimice, cînd însuși tu ai corupt pe cei care aveau acces la aceste substanțe.

Iar la sfîrșit, vreau să-mi revărs mînia asupra rușilor. Halal de țară care atunci cînd îi este otrăvit un cetățean peste hotare nu cere transportarea acestui cetățean pentru a face toate investigațiile și a oferi ajutor medical. Nu a cerut în mod ferm toate detaliile despre acest caz. Nu a cerut în mod ferm oferirea accesului experților săi în teren. Nu a cerut rapoarte zilnice de la anglia cu privire la acest caz. Dar stă și se îndreptățește, jucînd jocul dușmanilor. SUA ar fi condiționat capitularea Angliei dacă se întîmpla așa un caz cu un cetățean american. Sau cel puțin cîteva divizii de agenți FBI erau treiere toată marea britanie, să analizeze toate înregistrările de la camerele de luat vedere de care e împînzită marea britanie (și care cică nu au funcționat în ziua în care a fost otrăvit skripal). Rusia însă s-a ascuns în tufișuri, și de acolo mai scrie cîte un tweet. Iar despre prestația lui Zaharova, care a însinuat că otrava ar putea proveni din Slovacia (prietenă a Rusiei) sau din Suedia (neutră), și le-a provocat pe acestea să treacă de partea marii britanii nici nu mai vorbesc, tfu.

 

Reclame

Un sfat domnului Plahotniuc

Nu știu de ce dar plebeimea nu poate încă să accepte că domnul Plahotniuc e omul Washingtonului, nu al Moscovei. Toți cu cîți vorbesc îmi zic că-i al Moscovei, dar fără să argumenteze. Nimic straniu, mai înainte îmi explicau cît de bun e domnul Filat. Oamenii nu pot crede că Imperiul Binelui pot să mizeze pe marele malefic în rezolvarea anumitor chestiuni.

Președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, salută proiectul Congresului SUA care are drept scop reducerea influenței Kremlinului în Europa și Asia, în granițele fostei Uniuni Sovietice.

Iată așa om are Moscova. Ca și în cazul lui Trump, care tot e omul Moscovei, dar bombardează aeropoarte rusești în Siria, și înăsprește sancțiunile împotriva Rusiei (dar noi știm că face asta doar pentru conspirație). Iată că și domnul Plahotniuc conspiră, și se preface că-i omul Washingtonului, iar în SUA toți sunt atît de retardați încît nu înțeleg că el doar se preface, și se folosește de ei, în realitate el fiind omul Moscovei.
Acum ajunge să trolluiesc prostimea, să revin la subiectul din titlu. Cine-și amintește de Ceaușescu? Voi poate credeți că el era un adversar al SUA, și un fel de „mîna Moscovei”, pentru că era comunist. Ei bine, Ceaușescu a vizitat Casa Albă mai des decît toți moldovenii din toate timpurile luați la un loc. Se întîlnea cu președinții de atunci și discutau prietenește. Ceaușescu avea o manie să se simtă stimat și important. De aceea în SUA se prefăceau că-l stimează și-i dau importanță. Iată în documentele desecretizate de la cia, se poate vedea că Ceaușescu era în relații foarte bune cu cei de la Washington, și le oferea diferite servicii. Pe lîngă serviciul de a scuipa URSS, el intermedia discuții între SUA și țări cu care SUA nu discutau, cum ar fi Vietnam (asta în timpul războiului, Ceaușescu era un fel de reprezentant care negocia din partea Vietnamului), Palestina, Israel, China, etc. Era un fel de „reșalicik”, om care rezolvă chestii. Presa timpului îl numea pe Ceaușescu „Tiranul favorit al Americii” (https://www.cia.gov/library/readingroom/docs/CIA-RDP90-00552R000504840001-1.pdf).
Ei bine, cu ce a sfîrșit Ceaușescu? Atunci cînd a apărut un favorit mai puternic și mai ieftin (Gorbaciov), Ceaușescu a fost dat la utilizare.
Acum domnul Plahotniuc se simte important, pentru că rezolvă chestii pentru SUA în Republica Moldova. Adica, o bagă în UE, o apropie de Vest și o îndepărtează de Est. Asta, dacă vă vine să credeți, este planul de țară a Republicii Moldova. Nu bunăstarea cetățenilor, nu sute de alte chestii de care trebuie să se ocupe un stat, ci băgarea Moldovei în UE. Ei bine, domnul Plahotniuc va băga Moldova în UE, sau va fi aproape de asta, dar mai departe americanii vor prefera să lucreze cu cineva care-i: a) nepătat, b) tehnocrat, c) fără copii, d) simpluț, și alte puncte la care domnul Plahotniuc nu corespunde. Ocupația trebuie să fie însoțită de venirea unui lider care să reprezinte idealurile poporului, un fel de zeu sau zeiță, cum a fost Maia Sandu, și mai puțin – Vlad Filat. Și trebuie să mai fie însoțită de arestarea lui Plahotniuc, reprezentarea răului absolut (eu știu că el nu-i rău absolut, și că nu-i nici păpușar, dar asta-i altă discuție). Adică, vorba ceea – maurul și-a făcut treaba, maurul trebuie să plece.
Așa a fost întotdeauna, să nu uităm de Saddam Hussein, care înainte de a fi încolțit era cel mai bun prieten cu americanii, era scula americanilor împotriva Iranului, Gaddafi, care se credea și el important pentru că liderii lumii dădeau mîna cu el și chiar i-o sărutau (de ex. Berlusconi), Pinocett, și cam toți cei care credeau că-s de neînlocuit dar greșeau amarnic.
Sfatul meu pentru domnul Plahotniuc e să nu creadă în nicio garanție ce vine din partea SUA, pentru că SUA a scuipat întotdeauna pe orice hîrtie semnată de ei. Dacă singurul as din mîneca lui Plahotniuc este garanția din partea SUA, prietenia sa cu careva lideri sau oameni de afaceri din SUA – el e pierdut, pentru că-i înconjurat de consilieri idioți care îl trădează.

9 mai 2017

În Chișinău proeuropenii lui Plahotniuc sărbătoresc ziua Europei, în contrapunere cu Ziua Victoriei.

Adică o declarație politică a unui oarecare Shuman e mai importantă decît victoria asupra fascismului. De fapt, victoria asupra fascismului e zi de doliu pentru Europa, iată de ce ea încearcă să inventeze alte sărbători ca uite acest epizod neplăcut.

Noua generație va uita că a fost așa un război, că noi am luptat, și că am învins, e în ordinea lucrurilor. Iar veteranii din an în an vor fi tot mai puțini, deja își permit să aloce 10000 lei pentru veterani – cel mai probabil din cauză că au rămas doar cîțiva. Și în fiecare an numărul lor va descrește exponențial, un om de 87 ani are 90% șanse să moară în anul următor.

În țările foste sovietice simbolurile victoriei sunt șterse intenționat. În Belorusia, care e condusă de socialistul Lukashenko, ordinul victoriei e schimbat într-o chestie locală. În Kazahstan la fel a fost șters ordinul victoriei de pe monument acum 3 zile, și înlocuit cu un ornament național. În Ucraina l-au înlocuit cu un mac în culorile luptătorilor fasciști – negru și roșu, și ziua victoriei au transformat-o în ziua împăcării (cu fasciștii). La noi încă mai așteaptă să moară veteranii, dar deja au început cu înlocuirea sărbătorilor.

În Rusia organizează parade militare în fiecare an, dar asta arată tot mai fals. Pentru că lupta împotriva acestei sărbători se poate de zis că a început anume în Rusia. Victoria a fost purtată de URSS, împreună cu aliații. A fost învins dușmanul URSS. Ca peste 45 ani, dușmanul URSS să învingă URSS-ul, iar cea mai mare parte din Uniune – Rusia – e condusă de atunci de acești dușmani ai URSS. Practic, pe mauzoleu în fiecare an stă clica care urăște trecutul sovietic al Rusiei mai mult decît germanii au urît URSS-ul. Și acolo din an în an se mîzgîlesc toate amintirile despre cei care au învins. Mauzoleul este acoperit în fiecare an cu carton colorat, steagurile victoriei au fost înlocuite cu tricolorul rusesc, imaginea lui Stalin nu apare nicăieri. Au inventat o calcă cu Regimentul Nemuritor, un fel de flashmob la care participanții poartă poze cu luptători – și la care anul trecut de exemplu Poklonskaia a ieșit cu portretul împăratului Nikolae II. Bătaie de joc. Ba, de anul trecut organizația regimentului nemuritor a înlocuit stema sovietică de pe ordinul victoriei cu imaginea sf. Gheorghe. Rusia în plină criză a investit peste 200 milioane de dolari pentru construcția muzeului lui Elțin, acestui dușman al URSS. În care se ponosește imaginea Uniunii, și se glorifică imaginea colaboraționiștilor care au luptat împotriva URSS alături de nemți. Iar Marele Război pentru Apărarea Patriei e denumit „Al doilea război mondial”. Avînd în vedere aceste acțiuni antisovietice ale conducerii Rusiei, face oare să ne revoltăm că la noi înlocuiesc Ziua Victoriei cu Ziua Shuman (așa se numește de fapt sărbătoarea, vedeți pe wikipedia)? Peștele de la cap se strică, iar la capul Moscovei demult stă un putregai în metastază. Singurul lucru care o leagă pe Rusia de cei care au purtat victoria sunt poporul, și poate teritoriul, și ambele sunt amenințate de conducere. Ca și la noi de fapt.

Eu le mulțumesc celor datorită cărora am ajuns să mă nasc și să fiu cine sunt eu, părinților mei, părinților părinților mei, și tuturor celor care au luptat, și s-au jertvit, pentru ca noi să existăm. Va veni timpul cînd îi vom cinsti cum se cuvine; iar dușmanii omenirii care seamănă doar zînzanie între oameni și între popoare, și trimite pe unul împotriva altuia – vor fi nimiciți.

Alegeri 2016

Cînd eram copil am asistat odată la piață la „tunderea” unui țăran de bani la jocul cu trei pahare.

Pentru cine nu înțelege despre ce e vorba, iată un video:

Omul a ales greșit odată, apoi a insistat să mai joace. A mai pierdut odată, și-apoi încă odată. Și-a pierdut toți banii.

În jurul lui erau mai mulți oameni care îl încurajau să mai joace și îl ajutau să ghicească. Pe urmă am aflat că aceia erau din echipa șarlatanului.

De fiecare dată țăranul era atît de sigur de alegerea sa, era entuziasmat, în ochi i se citea bucuria că iată iată va cîștiga.

De ce mi-am adus aminte de acest epizod?

Iată de 25 ani țăranii sunt mînați la alegeri. De către aceiași oameni mai mult sau mai puțin. De către așa zisa societate civilă.

Albot, Morari, și alții, numele lor e Legiune. Ba unica sansa e chirtoacă, ba unica șansă e filat, ba unica șansă e leancă, ba unica șansă e maia sandu. Aceiași oameni își schimbă încălțămintea din zbor promovînd oameni diferiți care-s unica șansă.

Singurul mod de a lupta împotriva șarlatanilor, cu trei pahare sau din guvernare – e să nu joci. De 20 ani încoace cîștigă votul poporului,  și e din ce în ce mai rău. Poate că a venit timpul ca oamenii să se oprească a mai oferi credit de încredere la un sistem de șarlatani? Sistemul s-ar răsturna dacă nu ar exista o armată de proști care prin votul lor să-i ridice de poponețe pe tot felul de poponari care se perindă pe la guvernare. Ziceți că se va alege oricum un guvern, chiar și fără votul vostru? Probabil, dar în cazul dat: 1) guvernul nu va avea susținerea poporului, și va fi anticonstituțional din start, și 2) voi nu veți fi fost complici la crima colectivă de instaurare a unui guvern criminal.

Țăranul cu pricina a rămas fără bani, noi riscăm să rămînem fără țară. Dacă nu ne vom opri.

Mafia farmaciilor

Am cumpărat soluție marimer cu 300 lei moldovenești pentru 100 ml, adică 13.63 euro.

Aceeași soluție costă în Franța doar 3.59 euro.

Adica la noi e cu 280% mai scump decît în Franța, de 3.8 ori mai scump. Aceste prețuri nu pot fi explicate prin taxă de stat mare, sau prin costuri de transport. Nu costă transportul tocmai 10 euro pe 100 ml. Cineva își bate joc de poporul și așa sărac.

Limbaj dublu

Totul este simplu și ușor de reținut.
Dacă Imperiul Binelui organizează o răsturnare de putere, asta se numește revoluție „colorată, roșie, de catifea, roz, a lalelelor, albă, pufoasă, și desigur democratică și pentru libertatea oamenilor buni împotriva tiranilor”. Dacă localnicii alungă cu forțe proprii pe marionetele imperiului binelui, asta se numește putci „anti-democratic, sîngeros, rău, anticonstituțional, un atac la libertățile fundamentale ale poporului!”

Războiul veceurilor din sua, și de ce presa de la noi nu ne informează

allsex

În SUA a avut loc, și încă continuă un adevărat război al veceurilor. Iar presa de la noi tace mîlc. Pentru că dacă oamenii de la noi ar afla despre asta ar suci cu degetul la tîmplă.

Este vorba despre drepturile transsexualilor. A apărut o lege care permite persoanelor să meargă în wc-uri nu în funcție de ce sex au, ci de cum se definesc ei. Adica permite bărbaților să intre în wc-urile femeilor și femeilor să intre în wc-urile bărbaților.

Obama’s administration is not happy with the North Carolina bathroom law, and now claims the rule to keep men out of the women’s bathroom violates Federal civil rights laws.

Traducere:
Administrația lui Obama nu aprobă legea vc-urilor din Carolina de Nord (ăia au votat o lege conform căreia fiecare are dreptul să intre în wc-ul pentr sexul care i-a fost dat la naștere), și zice că legea care-i împiedică pe bărbați să intre în vc-urile femeilor încalcă  legile federale de drepturi civile.
Eu nu cred că de aceste noi reguli se vor folosi multe femei. Bărbaților li-i cam totuna dacă se uită sau nu femeile la ei atunci cînd urinează. Însă în wc-urile femeilor vor da năvală tot felul de perverși cu camere foto, care le vor hărțui pe bietele femei.
Asta în țara în care poți fi dat afară de la lucru pentru hărțuire sexuală, pentru simplul fapt că ai dat o floare unei colege de muncă. Acum poți să o hărțuiești în wc, și dacă va îndrăzni să spună ceva, tu vei zice că ți-a rănit sentimentele de transgender, și că te simți discriminat, iar ea va zbura în închisoare.
Cu alte cuvinte, pentru a respecta sentimentele a mai puțin de o zecime de procent din populație, Obama calcă în picioare sentimentele a cincizeci la sută din populație.
Iată așa democrație.
Acum în toate wc-urile stau inscripții în diferite limbi cum că puteți vizita orice wc în funcție de cum vă simțiți, iar dacă cineva vă împiedică – este o linie fierbinte a nu știu ce autoritate pentru apărarea drepturilor omului, dacă suni – vine poliția în mai puțin de trei minute și-l înhață pe criminal pentru o încălcare gravă a drepturilor omului.
În fine, e țara lor, facă ce vor cu ea.

Exclusiv nr. 2. Maia Sandu – director la Soros Moldova în anii 2007-2009

Ghiciți cine a mai uitat să pomenească despre faptul că a fost în consiliul de directori Soros Moldova? Nimeni altcineva decît „cea mai bună ministră a educației” – Maia Sandu. Care acum și-a făcut partid după ce promisese că nu va mai face politică.

Iată raportul anual Soros din 2009 – http://www.soros.md/files/SFM_Annual%20Report_2009.pdf. Vedem negru pe alb:

Maia SANDU, Consultant on Policy Coordination, Central Public Administration Reform, (until July 2009).

Dar în CV nu a pomenit această experiență. De ce oare? Pentru că nu există lucru bun despre care să nu putem vorbi tare.

Oleacă de excluziv. Despre un „simplu director” la Soros Moldova

Căutînd materiale pentru articolul precedent, am dat de un document interesant pe site-ul lui Soros.

Este vorba despre fostul „simplu prim ministru” Iurie Leancă. Să vedem cv-ul celui mai bun fost prim ministru: https://web.archive.org/web/20130119153613/http://www.mfa.gov.md/ministru/ .

Scrie ceva de Soros? Nu scrie. Dar dacă căutăm mai bine… Vom vedea că Iurie Leancă din noiembrie 2003 (prooflink) pînă în septembrie 2005 (prooflink) a fost în consiliul de directori la Soros Moldova. Alături de Arcadie Barbăroșie și alții.

De ce nu a pomenit despre asta în CV? Păi, nu-i mare lucru. El a fost doar un simplu director. Nu merită de menționat așa fleac.

Orheiul va „scăpa” de piața alimentară

Iată o inițiativă firească a lui Ilan Șor.

Astăzi Consiliul Orășenesc al orașului a susținut inițiativa primarului de a iniția un referendum în orașul nostru cu privire la strămutarea pieței centrale în altă locație. Ei garantează că locația va fi prielnică pentru vânzători și cumpărători și că toate contractele de autorizare sau cum se mai numesc ele, cu vânzătorii vor rămâne în vigoare.

https://orheianul.wordpress.com/2016/06/07/oare-vom-scoate-piata-de-marfuri-din-centru/

Desigur că lingăii lui Șor susțin această ideie:

Susțin în totalitate acest proiect pentru că în zilele de sâmbătă și duminică centrul orașului devine o imensă piață unde nici nu poți parca dar nici nu poți fi sigur de securitatea alimentelor pe care le cumperi.

Era și de așteptat.

Faptul că se face referendum – nu-i nici bine nici rău. Adica e bine că oamenii sunt lăsați să aleagă, dar e destul de previzibil rezultatul referendumului, mai ales dacă se vor organiza două-trei concerte în susținerea inițiativei. Plebeimea vrea pîine și circ, cel puțin circ Orheiul are din plin mulțumită bunului primar.

De la mine ce pot să zic? Faptul că a venit primarul cu așa inițiativă e dovadă clară că eu am avut dreptate. Un primar care ținea la Orhei avea să modernizeze piața acolo unde-i ea, nu să o strămute. A mai fost strămutată, sau cel puțin organizată o piață alimentară în Orhei, în regiunea stadionului dar nu a avut succes. Centrul de aceea și e centru – pentru că e cel mai potrivit loc pentru ca oamenii să vină din toate colțurile orașului. Și apoi nu e departe de gară, mulți țărani vin cu transportul public și aduc produsele lor la piața alimentară. Chiar eu făceam astfel cînd stăteam la bunici, mai veneam cu căpșuni din cînd în cînd. Un loc nou pentru piața alimentară va distruge micul producător. Iar în noul loc vor veni marii producători, sau poate că producătorii străini. Nu degeaba în România a fost nevoie de legea supermarketurilor, care la noi nu e. Și în genere, orheienii nu suspectează nimic cînd terenuri mare ale orașului ajung în mîna primarului? Stadionul, lacul, acum piața centrală…

Parcă-mi închipui un dialog între copil și tatăl său peste 15 ani:

– Tată, e adevărat că în Orhei a fost o piață alimentară la care țăranii își vindeau marfa?
– Da, e adevărat.
– Și de ce nu mai e?
– Am votat la referendum să o strămute.
– Și matale ai votat?
– Da, și eu.
– De ce?
– De-ai ști ce concert grozav s-a organizat…

 

%d blogeri au apreciat asta: