Tag Archives: muammar gaddafi

Despre criza migranţilor în Europa

Presa rusă scrie că Steinmeier a zis că operaţiunile militare din Libia şi Siria au fost o greşeală. Iată aici:

 

Eu nu am găsit originalul în presa străină, dacă cineva găseşte să-mi spună.

În orice caz, New York Times zice că războiul împotriva lui Gaddafi a fost un glonte tras în propriul picior de către Europa, o greşeală geopolitică:


Şi ştiţi, eu sunt de acord cu Steinmeier. Doar că o face pe prostuțul, ca și cum: noi nu am știut că Libia se va destabiliza atunci cînd am aruncat bombe asupra ei și am provocat un război civil sîngeros. Vai, vai! Nu am știut că vor fi migranți. Noi suntem proști, nu știm să calculăm cauzele și efectele. Cine s-a putut gîndi că vor fi așa urmări?

Eu voi răspunde. Colonelul a știut, și v-a preîntîmpinat cel puțin de două ori. Odată în acest interviu dat unei publicații vestice:

Traduc:

Muammar Gaddafi: Eu nu sunt fanat al teoriilor conspirațiilor. Totul s-a petrecut așa cum v-am spus. Acum ei admit că au greșit și au început să se simtă confuz. De ce? Pentru că nu există informație care să demonstreze că a existat o conspirație în Libia (aici înțeleptul lider încearcă să lase loc pentru ca dușmanii să se retragă păstrîndu-și fața, bietul chiar credea că nu există o conspirație. n.t.). Într-adevăr, stabilitatea, lipsa radicalismului islamic, revoltele – această situație în Libia e numai în interesul lor.

Plus la asta, Libia e o poartă spre Vest, prin care milioane de oameni din Africa încearcă să penetreze Europa. În această privință noi colaborăm cu țările europene.

Iar al doilea loc în care am întîlnit o astfel de preîntîmpinare, a fost în discursul colonelului din aprilie 2011, pe care la momentul dat nu l-am tradus în română.

Traducerea:

Iar acum ascultați-mă, voi, oamenii din NATO!

Voi bombardați un perete, care nu dă drumul torentului de migrație africană în Europa, un perete care oprește teroriștii „al quaeda”. Acest perete era Libia. Voi îl distrugeți. Voi sunteți idioți! Pentru mii de migranți din Africa, pentru suportul „al quaedei” voi veți arde în iad. Și așa va fi.

Eu nu mint niciodată. Nici acum nu mint.

Așadar, să-mi spună cineva că nu a știut ce urmări va avea distrugerea Libiei – eu îl voi scuipa în față. Europenii, care au mii de institute, și care planifică fiecare pas, fac analize, scenarii, prognoze – aceștia să-mi zică că nu au calculat un aspect elementar – vă rog, nu-mi turnați macaroane pe urechi.

Liderii europeni au știut prea bine. Și situația actuală e calculată, și face parte din program. Iar aparițiile lor disperate la televizor, cum că vai, ce criză a migrației, vai vai – asta tot face parte din program.

Cam așa.

Anunțuri

Despre un om mare

Acest om e foarte norocos.
El a avut o viață neliniștită, a lăsat o urmă adâncă pe Pământ, a fost iubit de către popor și urât de către dușmani, a murit ca un erou, despre el se scriu cântece, cu numele lui sunt numite străzi și institute – oare la ce ar mai putea visa oamenii?

S-a născut într-un cort drăpănat de beduini, în pustiul nemărginit, dar el nu a devenit unul dintre miliardele de fire de nisip, ci a făcut în acest pustiu un stat cu grădini, canale, universități, conducte de petrol – oare la ce ar mai putea visa oamenii?

El a adus poporului său educație, și a transformat țara sa dintr-o pată albă pe hartă într-un lider regional și continental, a pus basele unei noi și progresiste structuri sociale, bazate pe dreptatea socială și recunoașterea demnității umane, care a făcut ca în 40 ani, ca în mașina timpului, țara să parcurgă mii de ani dinspre primitivism către civilizație – oare la ce ar mai putea visa oamenii?

El a reușit ceea ce nu i-a mai reușit nimănui, și puțin probabil că-i va reuși în viitorul apropiat – să transforme Cartea Verde din utopie în realitate, a propus în Cartea Albă o soluție simplă, ca tot ce-i genial, a problemei care părea de nerezolvat, și de unul singur timp de jumate de an a ținut piept lumii întregi, care a aruncat asupra țării sale mai mult foc ucigător decât mai devreme asupra altei țări mici – Vietnamul, demonstrând că nu-i nimic imposibil – oare la ce ar mai putea visa oamenii?

El aproape patru decenii a trăit alături de femeia iubită, care i-a dăruit mulți copii destoinici, dintre care niciunul nu l-a trădat în minutele de grea încercare, preferând izgonirea, prizonieratul sau chiar moartea decât trădarea tatălui și cauzei vieții sale – oare la ce ar mai putea visa oamenii?

El, fără să vrea, a devenit simbolul secolului ce pleca, trezind în oameni toate simțurile posibile în afară de indiferență, iar divinizarea lui din partea adepților, și răzbunarea sălbatică asupra lui a dușmanilor săi este o mărturie, că mulți ani el va apărea multor oameni – cui în amintiri luminoase, cui în coșmaruri și în mustrările de conștiință murdară.

Și încă lui i-a mers, că nu a dovedit să vadă cum a fost ștearsă de pe harta lumii țara, pentru prosperitatea căreia el și-a dedicat viața.

muammar-gaddafi-1

Valoarea cuvântului de onoare.

Au apărut documentele despre finanțarea lui sarcozy de către Muammar Gaddafi în campania electorală din 2007.

În 2005, un individ obscur pe nume Ziad Takieddine, contrabandist de arme, secrete de stat și alte mărfuri picante a organizat o întâlnire între ministrul de interne francez și Muammar Gaddafi, pentru stabilirea unor „mecanisme de finanțare” pentru campania electorală lui sarcozy. În urma acestor discuții, sarcozy a primit 50 milioane de euro.

Se mai confirmă că pe 18 octombrie 2011, oamenii lui Jean-Charles Brisard – cel mai de top detectiv din Franța – au depus un dosar la poliție, cu numele de cod „GEN/ NS V. MEMO DG”, conținând toate documentele care ar demonstra această afacere.

După informațiile divulgate de jurnaliștii independenți francezi, care fac trimitere la fiica rămasă în viață a lui Muammar – Aișa Gaddafi, imediat după ce a fost depus dosarul la poliție a avut loc o convorbire telefonică privată între sarcozy și Muammar, care se afla în Sirte-ul asediat, în urma căreia Colonelului i-ar fi fost garantat coridor liber să plece în sudul țării. Dar după cum cunoaștem, odată ce a ieșit din oraș la ora stabilită, cortegiul Colonelului a fost distrus de avioanele de vânătoare franceze, iar însăși Liderul a fost luat prizonier de către „prietenii Libiei”, și transmis democraților libieni din misurata, aduși acolo special pentru acest scop.

Cu o declarație a venit și reprezentantul lui Seif, care se află prizonier în Zintan. La întrebarea de ce aceste documente, despre care Muammar a vorbit încă în martie, nu au fost publicate nici primăvara nici vara, el a spus că „Muammar a interzis reprezentantului meu să întreprindă orice acțiune în acest sens, și să facă orice declarații cu privire la aceste documente pentru că domnul sarcozy a promis să convingă partenerii de coaliție să înceteze campania către 1 septembrie, și a jurat pe cuvântul său de onoare.”

 

%d blogeri au apreciat asta: