Etimologia cuvintelor

Imi aduc aminte nedumerirea mea cand am auzit prima oara cuvantul „cariera” in alt sens decat acela de groapa din care se extrage piatra si zacaminte. Ma intrebam: care-i legatura dintre cariera in sens de ocupatie de cariera de piatra?

Acum am mai crescut, si pot spune ca nu intamplator aceste doua cuvinte corespund.

Definitie din DEX:

CARIÉRĂ1, cariere, s.f. Exploatare minieră de unde se extrag diferite varietăţi de substanţe minerale, materiale de construcţii etc. şi unde toate lucrările se execută sub cerul liber. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. carrière.
Sursa: DEX ’98 | Trimisă de valeriu, 11 Feb 2003 | Greşeală de tipar

CARIÉRĂ2, cariere, s.f. Profesiune, ocupaţie; domeniu de activitate; timp cât cineva lucrează într-un anumit domeniu. ♦ Etapă, treaptă în ierarhia socială sau profesională. ♦ Poziţie în societate, situaţie bună. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. carrière.

Eu cred ca acela care a numit prima oara ocupatia si indeletnicirea cu acest cuvant stia bine ce zice, restul oamenilor au preluat acest cuvant fara sa se gandeasca.

Mai departe, cuvantul „munca”. La mine se asociaza cu muncile iadului. Chiar daca acest cuvant e folosit pentru a defini lucrul, iata ce ne spune dictionarul de sinonime:

MÚNCĂ s. v. calvar, canon, caznă, chin, durere, încercare, patimă, păs, pătimire, schingiuire, schingiuit, suferinţă, supliciu, tortură.

In limba rusa sunt doua cuvinte mai des folosite: rabota si trud.

Rabota provine de la „rab” (rob), iar trud provine de la „stradat'” = a se chinui, a suferi.

Apropo de ultimul – stradat’ – de la el provine cuvantul romanesc „a se stradui”.  Iata ce spune NODEX:

A SE STRĂDU//Í mă ~iésc intranz. A depune multă silinţă sau osteneală. /<sl. stradati

Iata ce spune dictionarul de sinonime:

STRĂDUÍ vb. 1. a se canoni, a se căzni, a se chinui, a se forţa, a se frământa, a se munci, a se necăji, a se osteni, a se sforţa, a se sili, a se trudi, a se zbate, a se zbuciuma, (înv. şi pop.) a (se) nevoi, (pop.) a se sârgui, (reg.) a se verpeli, (Mold.) a se strădănui, (înv.) a se învălui, a năsli, a (se) osârdnici, a (se) osârdui, a se volnici, (fig.) a se sfărâma. (Se ~ ca să rezolve problema.) 2. a (se) lupta, a se sforţa, a se sili. (Se ~ să împiedice răul.) 3. a căuta, a încerca, a se sili, (pop.) a cerca, a se munci, a se osteni, a se trudi. (~ te să fii amabil!) 4. a se forţa, a încerca, a se sforţa, a se sili. (Se ~ să-i câştige bună-voinţa.)

Cand eram in Romania, aratam prost pentr ca foloseam cuvantul „a se starui” cand ziceam: „ma voi starui sa fac asta”. Pufneau toti in ras, si ziceau ca-i corect „ma voi stradui”, si nu „ma voi starui”.

Dar iata ce spune dictionarul de sinonime:

STĂRUÍ vb. v. aspira, baza, bizui, consista, consta, conta, dori, fundamenta, încrede, întemeia, jindui, năzui, pofti, pretinde, rezida, râvni, sprijini, sta, tinde, ţinti, urmări, visa, viza.

Si NODEX-ul:
A STĂRUÍ stărui intranz. 1) A da dovadă de insistenţă; a insista. 2) A păstra statornicie (în acţiuni, atitudini sau sentimente); a sta cu fermitate pe aceeaşi poziţie; a persista; a persevera; a insista. 3) A-şi perpetua existenţa; a continua să fie; a dăinui; a persista; a dura. /stare + suf. ~ui

Deci, eu aveam dreptate, caci sensul meu era ca voi persevera, si nu  „ma voi chinui” sau „ma voi sili” .

Interesante lucruri descoperi, atunci cand te bagi in sensul cuvintelor. De ce se doreste ca oamenii sa vorbeasca cuvinte cu sensuri legate de robie in viata de zi cu zi?

Anunțuri

14 Comments

  1. Posted 13 Iunie, 2009 at 8:54 pm | Permalink | Răspunde

    Sergiu, îmi pare rău, dar trebuie să te contrazic: nu aveai dreptate. 🙂 Vezi ce scrie dicționarul: ”a stărui” este verb intranzitiv (exemplu: ”legătura sufletului cu trupul stăruie și după moarte”), pe când tu îl folosești la modul reflexiv (”mă stărui să vorbesc frumos”), ceea ce e greșit.

    În plus, ”a stărui” are și o rezonanță arhaică, poate conferi expresiei o notă de eleganță, de patos chiar, adică este din alt registru stilistic, în comparație cu ”a se strădui”. Exemple: e bine să ne străduim să vorbim corect, cât mai aproape de norma literară, pentru că înțelepciunea stăruie în fidelitatea față de adevăr, iar o gândire ordonată nu poate exista în afara unei exprimări riguroase, conforme cu această normă”.

    Te felicit pentru grija față de felul în care te exprimi. Îți doresc să perseverezi. Sigur, la un moment dat, vei constata că merită efortul.

    • Badan Sergiu
      Posted 13 Iunie, 2009 at 9:58 pm | Permalink | Răspunde

      http://www.liderra.com/index.php?lang=ro
      Ambele cuvinte provin din limba slava. Eu voi folosi sensul cel mai apropiat celui original.
      Cauta cuvantul стараться („bunicul” cuvantului „a se starui”):
      Dictionar general:
      verb: căuta; munci; osteni; sîrgui; stărui;
      refl.: strădui; sili; necăji;
      sint.verb.: forţa pasul;

      Si cuvantul страдать („bunicul” cuvantului „a se stradui”):
      verb: suferi; munci; pătimi; sîngera;

      Chiar, bine ca ai mentionat despre intranzitiv si reflexiv. In rusa nu exista modul reflexiv la cuvantul „stradui”, (страдаться), iar „a starui” e doar la modul reflexiv, adica, „a se starui”.
      Pesemne ca academicienii care au scris DEX-ul, fiind prea intelepti ca sa coboare la nivelul poporului, nascocesc tot felul de reguli pustii, din stele, artificiale, precum ca a starui nu poate fi reflexiv (chiar daca mai mult de jumate de popor anume asa il foloseste). Ce etimologie ne gasesc ei pentru cuvantul „a starui”?
      Din bg. staraija se. Eu pun pariu ca acest cuvant a aparut in romana cu mult inainte ca bulgarii sa apara prin zona.
      Multumesc pentru urari, ma voi starui sa nu dezamagesc asteptarile tale.

      • Posted 13 Iunie, 2009 at 10:52 pm | Permalink

        Nu, sergiu, limbile au logica lor. Ceea ce e corect in rusa, in romana nu se potriveste, si invers. Deci, nu etimologii sunt de vina, ci faptul ca, prin traduinta unor pseudolingvisti (precum I.D.Ceban), la noi s-au impus norme straine spiritului limbii noastre. Nu poti pretinde ca „jumatate de popor” il foloseste in forma reflexiva, pentru ca: 1. Nici dictionarele „moldovenesti”, elaborate dupa perioada stalinista, de calicire fortata a limbii romane din Basarabia, nu recomandau aceasta forma (cauta dictionarele din ultimii ani ai perioadei sovietice, si te vei convinge). Deci, cei care incercau sa vorbeasca, si pe atunci, corect, stiau care e Legea. 🙂 2. RM nu e „jumatate de popor”, ci o parte mult mai mica si care, din pacate a siferit enorm de pe urma rusificarii.

        Astfel, uneori, unii dintre noi nu sesizeaza ca, vorbind asa cum „au apucat”, incalca in mod grosolan logica limbii materne – pentru ca le-a fost alterat „simtul limbii”.

  2. Posted 13 Iunie, 2009 at 10:56 pm | Permalink | Răspunde

    Erata. A se citi: „Sergiu”, „straduinta”, „suferit”…

  3. Badan Sergiu
    Posted 14 Iunie, 2009 at 5:33 am | Permalink | Răspunde

    Eu asa si nu am auzit vreun argument care sa aiba logica – de ce anume asa si nu invers.
    Sunt de acord cu faptul ca limbile au logica lor. Dar aceasta logica nu-i de nepatruns pentru om, si eu am venit cu argumente logice (am pornit de la origine).
    Pseudolingvistii au facut aceasta regula nefondat, au avut moftul ca aceste cuvinte sa se intrebuinteze intr-un mod nefiresc. Evident, dupa asta au inceput si oamenii sa se indrepte unii pe altii, ca sa para mai destepti, iar acum, folosesc varianta oficiala ca pe ceva firesc.
    Daca am spus ca academicienii astia birocrati nu au valoare, asta nu inseamna ca academicienii birocrati din perioada sovietica o aveau.
    Am o carte care se cheama „Dictionar Moldovenesc-Roman” – exemplu clasic de hartie igienica aspra, copertata.

  4. Posted 14 Iunie, 2009 at 9:40 am | Permalink | Răspunde

    In exemplul tau, Srgiu, ai pornit de la legile (si logica) limbii ruse, care sunt valabile in limba rusa. Nu si in romana. Nu e corect sa ceri limbii romane sa le respecte, atunci cand face imprumturi (de altfel, imprumutul nu este rusesc, ci slavon – diferenta e mare, pentru depinde si de perioada in care a fost incetatenit imprumutul, adica depinde si de legile care ”guvernau” in ambele limbi care au interactionat in perioada respectiva). Tot asa cum nu e corect sa ceri rusilor sa pronunte ”Pari”, in loc de ”Parij”, pentru ca pronuntia rusificata a toponimului Paris s-a INCETATENIT in limba rusa, face parte din istoria limbii ruse. La fel se intampla si cu imprumuturile slavone din limba romana. Fiecare exemplu are istoria sa de secole… Daca te intereseaza si vrei sa te ocupi de aceasta tema, inseamna ca trebuie sa te consacri studiului acestor fapte lingvistice si sa devi un cercetator ATENT al istoriei limbilor. Daca nu vrei sa devii lingvist, cel mai cuminte lucru pe care il poti face e sa respecti legile limbii materne, chiar daca nu le intelegi, uneori (nu oricine are ”simtul limbii”, dupa cum iti spuneam). Latinii aveau o vorba: dura lex, sed lex. Asta se refera si la legile despre care discutam acum: cele ale limbii romane.

    Ca sa iti dai seama de ce un anume verb, desi e iăprumutat dintr-o limba slava, se comporta ca unul latin sau adopta uhn alt regim decat in limba din care a ”emigrat” (de exemplu, intr-o limba latina), e nevoie sa studiezi istoria limbilor si sa stii foarte bine limbile clasice. Ceea ce fac, de obicei, lingvisii buni, vorbitori ai mai multor limbi.

    Observ ca perceptia ta asupra fenomenului lingvistic este oarecum gresita. Lingvistii nu fac legile limbii, limba se dezvolta dupa legile ei proprii, uneori greu de explicat. Lingvistii doar le studiaza si le ”aduna” in dictionare si studii lingvistice, manuale etc., ceea ce constituie o munca de rob. Exemplu, Eugen Coseriu, despre care, banuiesc stii ca era basarabean din Balti si si-a creat o reputatie excelenta in lumea stiintifica, fiind considerat cel mai mare, sau unul dintre cei mai amri, lingvist al secolului trecut. Metoda lui se bazeaza pe comparatia faptelor lingvistice din ZECI de limbi, completata cu studierea istoriei meterialului lingvistic. Sigur, pentru a putea realiza un astfel de proiect, e nevoie sa ai pregatirea pe care a avut-o Coseriu, care cunostea peste 30 de limbi, vorbea si scria in 11 dintre ele ( http://www.usm.md/ziar/?cat=35).

    Altfel, esential pentru intelegerea logicii limbii romane este cunoasterea limbii latine si a istoriei ei. Sigur, daca tii cu tot dinadinsul sa persisti in greseli lingvistice – de exprimare sau gramaticale, este alegerea ta. Mai mult, nu te va amenda nimeni (din pacate) pentru asta, dar trebuie sa stii, totusi, ca frauda lingvistica nu este cu nimic mai ”usoara” decat cea penala. 🙂 Dovada ca, din cauza fraudei lingvistice impuse in calitate de norma, la ordinul lui Stalin, aici, in Basarabia se zice ”asa si n-am auzit” (un calc rusesc, regretabil) in loc de firescul si frumosul ”si tot n-am auzit”, de exemplu. Sau: se incalca flagrant ordinea cuvintelor in propozitie, ordine specifica limbii ruse, dar care intra in contradictie cu regulile limbii romane.

    Uneori, nu suntem constienti ca schimonosim limba, din ignoranta. Uite, recent, am descoperit ca o expresie pe care o foloseam adesea (”in timpul apropiat”) este tot un calc rusesc. Am cautat sa aflu parerea unor lingvisti. Da, este o traducere mot-a-mot din rusa. In limba romana exista insa mai multe modele prin care s-ar putea traduce expresia respectiva. Deci, este un calc INUTIL, pentru ca limba romana are mai multe posibilitati de a reda acest sens, fara a recurge la vreun calc. Concluzia? Trebuie sa renunt la calcul rusesc si sa ma supun regulilor existente DEJA in limba mea materna – romana. 🙂 Altfel, daca nu respecti legile limbii materne, de ce ai mai vorbi-o? E ca si cum ai importa legile altor state, pentru ca nu le cunosti pe cele de acasa. Iar, din partea vorbitorilor de limba rusa, care au impus acest model fals de exprimare (ma refer la perioada de rusificare fortata, stalinista), a insista ca limba romana sa se rusifice era egal cu a insista ca o tara straina sa le adopte legile aduse de ei, in loc sa respecte legislatia existenta deja in tara adoptiva. Iata de ce recuperarea noastra spirituala inlcude si o atentie deosebita fata de NORMA literara… Apropo, termenul de ”frauda lingvistica” tot la Coseriu l-am citit pentru prima data.

    Of, dixit… Si sper ca am fost ceva mai clara de data asta. Am insistat, pentru ca am vazut ca te preocupa tema. Daca te vedeam indiferent, nici nu pierdeam timpul cu explicatii. Bafta! 🙂

    P.S. Dictionarul Moldovenesc – Roman al lui Stati este asa cum zici, este de fapt o parodie, nu o lucrare stiintifica. Nu este un dictionar bilingv, in niciun caz, ci un plagiat dupa disctionrele de regionalisme, elaborate de ASM. Despre asta s-a vorbit insa destul.

    Apropo, de ce nu se pot folosi diacriticile in comentarii? Am observat ca primul meu comentariu, fiind scris cu diacritice, l-ai ”corectat”. E vreo problema cu diacriticele?

    • Badan Sergiu
      Posted 14 Iunie, 2009 at 10:32 am | Permalink | Răspunde

      N-am modificat nimic in niciun comentariu. Cred ca are wordpress-ul o regula de substitutie.
      Bun comentariul. Inteleg ca faci filologie.
      Explica-mi un fenomen pe care nu-l inteleg:
      De ce noi vorbim urat despre rusi, ca au incercat sa ne rusifice, si doar de bine despre romani (fara diacritice, ma refer la Imperiul Roman) ?
      Daca analizam faptele, constatam:
      1. Rusii ne-au ocupat, cu o intrerupere, timp de aproximativ 180 ani, Imperiul Roman ne-a ocupat doar 160 ani.
      2. In ciuda metodelor avansate de deznaţionalizare folosite de URSS, noi continuam sa vorbim o romana, cum necum curata. Imperiul roman a deznationalizat complet poporul bastinas (zic lingviştii că ne-au rămas doar cinci-şapte cuvinte din limba daca). Adica, ce fel de metode au folosit romanii daca au reusit sa distruga o limba, nu doar pe spatiul ocupat de ei (14% din spatiul Romaniei de azi), ci si spatiul de primprejur, unde trăiau dacii liberi?
      Povestile invatate la istorie, precum ca ei ne-au construit drumuri, scoli si ne-au invatat poezii nu ma prea conving. Reiese că Romanii ao fost mai mari criminali decat URSS?
      Ba inca povestile ca ne tragem din Decebal si Traian (ultimul era homo) sunt cu totul deplasate.

      • Ioan Albu
        Posted 13 Ianuarie, 2010 at 5:25 pm | Permalink

        Compari doua perioade istorice diametral opuse,atat cultural cat si ca dezvoltare sociala,tehnologica,materiala.Nu se cunoasc surse clare asupra istoriei antice locale,deci tot ce s-a emis pana acum e lacunar in cel mai bun caz.Traian si Decebal sunt simboluri nationale,nu Adam si Eva:))Daca am analiza toate figurile istorice din punct de vedere moral crestinesc ar trebui sa taiem 90% din toata istoria universala(nu mai zic de anticii eleni cu pederastia legiferata,gandeste-te ce oroare:))) Cat priveste ostilitatea fata de rusi,e una naturala din punct de vedere istoric,daca analizezi parcursul agresiunilor continue dupa politica militanta de dupa tarul Petru.Nici nu se poate face o comparatie intre raul adus de latini si cel rusesc..e cam si cum ai compara o palma parinteasca din pruncie cu o agresiune recenta care te-a schilodit total..intelegi metafora?

      • Badan Sergiu
        Posted 13 Ianuarie, 2010 at 11:13 pm | Permalink

        palma parinteasca a sters din radacina limba dacilor! limba unui popor o poti distruge doar genocidand acel popor.
        Stiu ca e la moda varianta cu traian si Decebal, ca stramosii acestui popor, dar daca ar auzi asta Decebal, s-ar scarbi cred-ca.
        Nu cred ca-i oportun sa numim „palma parinteasca” violorile facute de soldatii romani.
        Nici tu nici eu nu am fost martori, in schimb putem deduce logic cam cum au decurs lucrurile.
        Stramosii nostri daci, luati prizonieri, nu se gandeau la fratia cu romanii atunci cand erau pusi sa se omoare unul pe altul in luptele de gladiatori, iar apoi erau sfasiati de fiare, spre desfatarea poporului civilizator.

      • Ioan Albu
        Posted 14 Ianuarie, 2010 at 12:51 am | Permalink

        Nu a fost nici un genocid in Dacia.Termenul se aplica doar pentru holocaustul armenilor,siriacilor in 1917(?) si evreilor in cel de-al doilea razboi mondial.Practic,nu e nevoie ca un popor sa fie sistematic eliminat fizic pentru a-si piarde limba,e mai degraba un proces de aculturatie treptata(ex.arvanitii din Peloponez si Atica,minoritarii germani,slovaci,sarbi si croati de pe teritoriul actual al Ungariei etc)Nu se cunoaste limba asta dacica,deci sa nu ne hazardam cu concluziile..la urma urmei,cu mici exceptii,toti europenii provin dintr-un filon cultural-lingvistic comun:pater(lat)=father(eng)=vather=pitar(sans)/mater=mother=matia/ aqua(lat)=abba(sardinia)=ap,ab(sanscrita si avestana)=uuappa si udaka(hitita)=apa si ud(romana)=voda(slava)/ bou,bivol=gou(sans)=bufallo(eng)/puer(lat pentru fiu,copil)este coradical cu per(dacic-Decebalus per Scorilo)si por(tracic-nume ca Mucapor,Piepor)sant cateva exemple ca sa intelegi ca lingvistica e mai complexa decat o dau actualii specialisti.Vechii romani se purtau in concordanta cutumelor vremii,nu erau nici ma,violenti,nici mai pasnici decat restul popoarelor antichitatii..apoi,toate astea s-au intamplat acum 1900 de ani,mi-ar fi chiar greu sa mai judec emotional istoria asta..pe cand rusii sant din istoria recenta ale carei repercusiuni ne ating puternic chiar si azi

      • Badan Sergiu
        Posted 14 Ianuarie, 2010 at 8:14 am | Permalink

        Crimele nu expira in timp. Atunci cand ii consideri pe criminalii de ieri drept eroi, iar pe cei de azi drept criminali – esti subiectiv.
        Cat despre genociduri, au fost foarte multe. De exemplu, exterminarea sistematica poporului bastinas din americi.

      • Ioan Albu
        Posted 14 Ianuarie, 2010 at 11:38 am | Permalink

        Daca tratam un subiect din istoria Japoniei eram cel mai obiectiv corespondent,insa noi vorbim de chestiuni legate de trecutul acestui popor.Normal ca sant subiectiv!Nu vad in Traian un erou asa cum nu vad nici in Hitler sau Alexandru Macedon..”GENOCÍD, genociduri, s.n. Crimă comisă cu intenția de a distruge un grup uman, național, etnic etc. – Din fr. génocide” in cele doua Americi nu a fost un genocid in strictul sens al cuvantului,mare parte din indieni au murit de boli aduse din Europa.Spaniolii intentionau sa exploateze la maxim potentialul noilor teritorii,nu sa-i decimeze complet populatia.Fa o comparatie cu macelul armenilor si evreilor in care avem intentie,mijloace materiale,fanatism si disciplina intregului angrenaj implicat..apoi cauta rezultatul final:azi cu greu mai gasesti cateva sute de armeni in rasaritul Turciei,nu mai zic de milioanele de evrei.De bine de rau,in Americi mai sant milioane de maya,qechua,azteci chiar,aymara,cheroke etc

      • Badan Sergiu
        Posted 14 Ianuarie, 2010 at 10:55 pm | Permalink

        Din 150 milioane de „piei rosii” au ramas cate milioane?
        Zici ca nu exista intentie?
        Hai sa vedem:
        During „Dummer’s War” (c. 1721-1725), British colonial authorities offered £100 per Indian scalp – which adjusted for inflation would be about US $20,000 (£10,000) in present-day money; explorer John Lovewell is known to have conducted scalp-hunting expeditions to gain this generous bounty. Other examples of the payment for scalps are those issued by the government of Massachusetts in 1744 for the scalps of Indian men, women, and children; Governor Edward Cornwallis’ proclamation of 1749 to settlers of Halifax of payment for Indian scalps;
        http://en.wikipedia.org/wiki/Scalping#North_America
        Autoritatile britanice ofereau bani pentru scalpuri de indieni, in bani moderni – cam vreo 20000$. Guvernul Massachusetts in 2744 oferea bani pentru scalpuri de femei barbati si copii indieni.

        Asta tot e palma parinteasca? Ori vrei sa zici ca se facea cu alt scop decat cu intentia de a distruge un grup uman, national, etnic etc. ?
        In genere, impotriva lor s-au folosit toate metodele de genocid posibile in acea vreme, ba chiar unele erau inovatoare.
        Continui sa afirmi ca in decursul istoriei au avut loc doar doua genociduri?

  5. Posted 14 Iunie, 2009 at 9:57 am | Permalink | Răspunde

    Acum am observat că intrebare mea despre diacritice nu are sens. N-am observat că textul meu, scris cu diacritice era ceva mai sus… Deci, o retrag, cu cuzele de rigoare. M-a indus in eroare răspunsul tău, care e fără diacritice. Graba, ce să-i faci… 🙂

    Toate cele bune!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: