Chiar ieri trebuia să trimit unui prieten pe email un fişier de 27 MB. Dar din păcate, providerul meu de email (Gmail) nu permite trimiterea fisierelor mai mari de 10 MB. Asta nu-i o problemă mare, eu am prins vremurile când mai marii pe piaţa emailurilor - Yahoo şi Hotmail ofereau doar 3 şi respectiv 2 MB de spaţiu in total, pentru toata posta (aceasta situatie a durat o perioada, până când s-a anunţat că va apărea poşta de la Google, care va oferi spaţiu de 1 GB, din acel moment toţi providerii şi-au mărit spaţiul acordat utilizatorilor).

Pe de o parte sunt de acord cu restrictia de 10 megabaiti, e folositoare pentru persoanele care folosesc pentru citirea poştei electronice programe de tipul The Bat (apropo, e program moldovenesc, cândva era lider pe piaţă), Outlook Express, Mozilla Thunderbird şi altele. Imaginaţi-vă o scrisoare care are un ataşament de 500 MB, în cât timp se va downloada ea…

Acum să trecem la subiect. Pentru a trimite acel fişier de 27 MB, care era o arhivă RAR, eu a trebuit să-l rup în mai multe părţi (până la 10 mb fiecare). Am făcut acest lucru folosind programul WinRAR. Aşadar, prima metodă:

1. Dacă nu aveţi WinRAR, puteţi descărca ultima versiune de pe site-ul oficial. Acum, asupra fişierului pe care doriţi să-l tăiaţi în bucăţi (merge şi asupra dosarului cu fişiere) apăsaţi cu butonul drept al şoricelului şi selectaţi opţiunea “Add to archive” (şi nu Add to archive ****.rar). Se va deschide o fereastră cu diferite opţiuni de arhivare, noi avem nevoie doar de opţiunea “split to volumes, bytes”. Introduceţi dimensiunea preferată a bucăţilor (în baiţi, adica, un megabait cândăreşte în jur de un milion de baiţi), indicaţi unde salvaţi bucăţile, şi apăsaţi OK. Rezultatul va fi mai multe bucăţi, de dimensiunea indicată de dumneavoastră, sub forma volname.part001.rar, volname.part002.rar, etc. Aş zice că gata, dar am găsit încă o sugestie pe internet. Ca să nu vă chinuiţi să calculaţi dimensiunile în baiţi, adăugaţi la număr un “k” mic pentru a da dimensiunea în kilobaiţi, sau un “m” mic, pentru a arăta dimensiunea în megabaiţi. Cu alte cuvinte, dacă vreau să împart un fişier în bucăţi de câte 10 megabaiţi, eu voi scrie la dimensiune 10m, şi WinRAR va face treaba pentru mine.

Unirea fişierelor este simplă - trebuie salvate în aceeaşi mapă, şi atunci când deschizi pe oricare din ele (sau pe primul), ele se deschid toate împreună, astfel că puteţi să dezarhivaţi liniştit conţinutul unde vă trebuie.

A doua metodă:

2. Se cheamă GSplit, este gratuit şi, din câte am înţeles, simplu de utilizat. De ce am ales anume acest program? Pentru că nu necesită să fie prezent în computer pentru ca părţile să fie unite (chiar dacă WinRAR-ul este foarte răspândit). Pentru unirea bucăţilor, e de ajuns ca ele să fie în aceeaşi mapă, după care se execută prima bucată. Automat ele se vor uni. Dezavantajul acestui program (nu faţă de winrar, ci în genere) este că dacă împarţi un film în bucăţi, ele nu pot fi vizionate aparte, ci doar după ce sunt unite înapoi.

A treia metodă:

3. Această metodă este anume pentru fişierele video. Dacă o folosiţi, înlăturaţi dezavantajul descris mai sus, adica, bucăţile rezultate sunt independente, şi pot fi vizionate aparte. Tăierea filmelor în bucăţi se face prin programul VidSplitter (în acest moment e la versiunea 2.0). Acest program vă permite să tăiaţi un film în mai multe filmuleţe, chiar în format diferit. Poate să vă fie de folos pentru a pune un film pe rapidshare - acolo nu încap mai mult de 200 MB, aşa că puteţi tăia filmul în 3 sau 4 bucăţi.

Cam atât am avut de spus. Sper că v-a fost de folos!

Nu demult mi-a trebuit să trimit un fişier executabil tatălui meu, prin poşta electronică. Ştiam că executabilele (fişierele cu extensia exe, msi, com) nu pot fi trimise prin poşta de la Gmail, şi m-am gândit să procedez mai ingenios - am arhivat executabilul (prin urmare, avea extensia .rar).

Dar să vezi - s-au învăţat băieţii de la Google să blocheze şi arhivele, în caz că conţin vreun executabil. Am rezolvat provocarea. Eu nu scriu acest articol ca să vă învăţ cum se rezolvă problema dată, vreau să vă învăţ să nu vă opriţi la piedicile puse de unii.

Soluţia la problema de mai sus e simplă - modificaţi extensia executabilului. Puteti sa o puneti txt, sau jpg, sau doc… Iar in scrisoare explicati prietenului cum sa o schimbe înapoi în exe.

Drept se spune că tot ce-i simplu e genial.

Intarzii cu aceasta veste, imi cer scuze. Am aflat recent ca compania de telefonie Moldtelecom va fi privatizata. Dar mare mi-a fost mirarea cand am vazut cine insista asupra acestui lucru: FMI (Fondul Monetar International).

Iata link-ul la stirea data: http://www.economica.md/economie-si-business/fmi-nu-renunta-la-privatizarea-moldtelecom.html

Ma mira faptul ca in ziarele pe care le citesc de obicei (Timpul de Dimineata, Jurnal de Chisinau) nu am vazut sa se dezbata tema respectiva, poate o fi prea nesemnificativa… Dar acum cativa ani bateau toti clopotele ca o firma ruseasca intentioneaza sa cumpere Moldtelecomul, acum lumea tace.

“Privatizarea “Moldtelecom” este o condiţie mai veche a FMI.” Ah, m-am linistit! Deci daca e o conditie mai veche, si apartine FMI, atunci trebuie de ascultat. Dar ce drept are FMI sa ne impuna asemenea conditii? “Angajamentul este prevăzut în Memorandumul cu privire la Politicile Economice şi Financiare pentru 2008, după examinarea căruia, la 12 martie, Consiliul Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a decis acordarea RM a unui nou împrumut de 18,6 mln. USD. ” Acum inteleg - FMI ne imprumuta o suma de 18.6 milioane USD, dar pentru asta au facut un memorandum, in care obliga partea moldoveneasca sa vanda Moldtelecomul. Cu alte cuvinte, noi trebuie sa vindem o “gaina ce face oua de aur” (dupa cum s-a exprimat d. Voronin despre Moldtelecom), care inca apartine statului, care in 2007 a avut vanzari de 2.46 miliarde lei (250 milioane USD), si care aduce in bugetul tarii 636 mln. lei (aproximativ 65 milioane USD) plus dividende de 189.5 milioane lei (19,28 milioane USD) bani curati (fara a socoti miile de angajati pe care ii hraneste), pentru a fi eligibili sa primim un imprumut de 18.6 milioane USD (bani pe care va trebui sa-i intoarcem). Ca sa fie pe intelesul tuturor, pot face o analogie - este un taran care are o vaca. Vaca da 20 litri de lapte pe zi (sa zicem ca-s acele 19.28 milioane USD - dividentele statului). Dar omul are o  zi de nastere, si ii trebuie pentru acea zi 30 litri de lapte. Se adreseaza unui vecin, pentru un imprumut, iar acela-i spune ca s-a sfatuit cu familia sa, si a hotarat ca ii imprumuta acestuia 10 litri in acea zi, cu conditia ca el sa-si vanda vaca.

Absurdul vorbeste de la sine!!!

Acum hai sa intelegem, cum e posibila o astfel de talharie in zilele noastre? Doar oamenii sunt tot mai informati, ar trebui sa ia atitudine macar cineva!

Parerea mea este ca noua ni s-a bagat in cap ca statul este ceva rau, proprietatea statului inseamna regres, si alte idei. Cine ar putea sa faca asa o propaganda? In acest link gasim raspunsul la aceasta intrebare, plus dovada. Pentru cine nu intelege engleza, si nici spaniola, este vorba de un manual scris de CIA, pentru popoarele din tarile sarace, care invata cum sa sabotezi statul (sunt si ilustratii).

Dar daca ne uitam la definitie, Statul este o entitate politică constituită dintr-un teritoriu delimitat de frontiere, din populaţie, şi dintr-o putere instituţionalizată. (sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Stat) . Cu alte cuvinte, o intreprindere care este in proprietatea statului nu inseamna altceva decat o intreprindere ce apartine populatiei care traieste in acest teritoriu delimitat de frontiere. Sa furi de la stat inseamna ca-ti furi propria caciula, si nu, asa cum cred unii, ca furi de la guvernanti (acea putere institutionalizata, al treilea element intr-un stat). Guvernantii singuri fura, iar daca cineva vrea sa-si intoarca bunurile furate, atunci sa incerce sa le fure masinile (personale, nu de serviciu), dar nu proprietatea statului (de exemplu, aparate de la Universitatea de Stat, telefoane publice, capace de la fantanile de canalizare, etc etc.)

Ceea ce noua mass-media ne prezinta ca un progres - privatizarea vreunei intreprinderi de stat (Moldtelecom, CET-urile, Hotelul Codru), pentru ca, sa vezi, constituiau o povara pentru ca erau intretinute din bani publici, este de fapt desproprietarirea populatiei de un bun comun, care garanta preturi cat se poate de reduse, venituri in bugetul de stat (deci, al nostru al tuturor), locuri de munca;  in favoarea vreunei firme din strainatate, care uneori plateste bani grei guvernantilor (al treilea element dintr-un stat) pentru a putea achizitiona aceasta intreprindere la un pret de nimic (cand Union Fenosa a privatizat retelele de distributie a energiei electrice, pretul platit de compania spaniola era mai mic decat daca ai fi vandut doar stalpii electrici, chiar fara sarme). Iar acest popor, nu vede o iota din acesti bani, preturile la serviciile prestate de intreprinderea privatizata cresc (cazul Union Fenosa, cine-mi aduce aminte cu cat s-a scumpit energia electrica imediat dupa privatizare? daca nu ma gresesc, inainte era 11 bani, dupa era in jur de 40 bani, restul - prin transfer - drept in Spania).

Despre cat de binevoitori sunt prietenii de la FMI, cititi o carte extraordinara “Confesiunile unui asasin economic” de John Perkins. Eu o am in limba romana tiparita, voi cititi varianta engleza, sau in limba rusa. Din suflet recomand sa o cititi.

Ce poate face un om simplu? In primul rand, sa se informeze, pentru ca toate guvernele proaste se tem de un popor desteptat (apropo, asa se poate de vazut ce fel de guvern este intr-o tara sau alta - daca prin politicile sale imbunatateste sistemul de invatamant, reduce pretul cartilor, facandu-le accesibile poporului, atunci e guvern bun, dar daca face ca salariul bibliotecarului sa fie cel mai mic in tara, reduce durata studiilor superioare, si programul de invatamant scolar - atunci este un guvern prost). Sa lepede ideea ca totul devine din ce in ce mai rau, si nimic nu se poate de indreptat (e adevarat ca lucrurile merg tot mai prost, dar putem sa facem ceva macar in legatura cu noi, si cu copiii nostri).

Studiaza esenta problemelor, incearca sa gasesti cauzele, invata sa citesti printre randuri, sa depistezi tehnicile de manipulare folosite de mass-media si de politicieni, si sa intelegi ce incearca sa ascunda printr-o astfel de manevra. Numai atunci vom putea genera o ideie despre cum sa iesim din impas. Altfel, vom merge de la un miting la altul, si ne vom catara prin copaci ca Rosca, fara nici un rost (sau a fost vreun rost la “marile adunari nationale” organizate de Iurii Ivanovici Rosca?)

M-am intors din Turcia. Am aflat acolo ca guvernul Turc a restrictionat accesul poporului la site-ul YouTube. Situatia s-a intamplat din cauza ca pe acel site au aparut niste filmulete denigratoare la adresa lui Mustafa Kemal Ataturk - eroul national al Turciei si cel care a infiintat contemporanul stat turc. La solicitarile conducerii turce, de a sterge aceste filmulete, administratia youtube nu a raspuns pozitiv, si iata ca accesul cetatenilor la resursele acestui site au fost blocate.

Nu vreau sa intru in polemici daca a facut bine sau nu guvernul turciei (parerea mea este ca au facut bine), dar s-a intamplat ca in aeroportul din Istanbul am intalnit un baiat destept care mi-a aratat cum acceseaza el site-urile interzise. Solutia esteKtunnel, un site pentru anonimizarea traficului pe internet. Pe pagina principala este un camp unde scrii adresa site-ului pe care vrei sa-l vizitezi (din start adresa e www.youtube.com, pesemne acest site a fost conceput special pentru turci).

In plus la posibilitatea navigarii anonime pe internet, mai poti discuta pe Yahoo Messenger si MSN Messenger. Asta e foarte util la locurile de munca unde a fost blocat meebo.

Acest site poate fi ca o solutie pentru tinerii din Republica Moldova, care posteaza tot felul de comentarii pe diferite forumuri (caci recent unor tineri li se verifica computerele de catre organele de ordine, pentru ca au postat comentarii unioniste pe diferite forumuri de discutii).

Asa ca, pentru a evita problemele, ar fi bine sa treceti tot traficul printr-un site ca www.ktunnel.com . Succes!

Maine plec in Turcia, pe 9 zile (la lucru, nu hodina). In acest rastimp nu cred ca voi scrie vreun articol, si nici nu voi raspunde la vreun comentariu, asa ca… sper sa nu-mi simta nimeni lipsa (in afara de Veronica, careia trebuie sa-i fie dor de mine, macar asa cum si mie mi-i dor de dinsa).

Imi aduc aminte despre legea antinationala votata anul acesta de Partidul Comunist din RM inpreuna cu partenerii lor din Partidul Popular Crestin Democrat, conform careia pragul electoral pentru alegerile parlamentare a fost ridicat de la 4% la 6%, iar aliantele si blocurile electorale au fost interzise. Probabil ca aceasta decizie ne-a deranjat doar pe noi, pentru ca oficialii din Uniunea Europeana au hotarat sa se inspire “democrat” al colegilor mai mici, de aici, din Moldova. Sa-i acuzam oare de plagiat?

Iata un articol despre asta, preluat de pe blogul Eurosceptic:

“

PARLAMENTUL European se pregateste sa ia o decizie prin care vocile dizidente din cadrul acestei institutii vor fi reduse la tacere. Conform cotidianului britanic Telegraph, europarlamentarul britanic Richard Corbett, a propus reducerea numarului grupurilor din P.E. Intentia reala este aceea de a desfiinta grupurile eurosceptice, cum ar fi “Independenta si Democratie“. Pe de alta parte, grupurile mai numeroase si pro-UE vor ajunge sa detina controlul absolut in cadrul P.E.

Pana acum, era nevoie de 20 de europarlamentari pentru a alcatui un grup in P.E. Prin noua propunere, acest numar e ridicat la 30. In plus, acesti 30 de europarlamentari trebuie sa faca parte dintr-un sfert din numarul tarilor membre (cel putin 8 adica). Motivul invocat de Richard Corbett este acela ca “un parlament fragmentat, divizat in grupuri mici nu poate lucra in mod eficient“. De asemenea, presedintele Parlamentului European va avea puterea sa aprobe sau nu interpelarile parlamentare.

Nigel Farage, presedintele UKIP (Partidul pentru Independenta Marii Britanii), a declarat: “Bine ati venit in viitor. Aceasta propunere arata cat de aroganta, anti-democratica si de-a dreptul infricosatoare este Uniunea Europeana. Acesti oameni sunt atat de speriati de opinia publica, incat vor sa stabileasca dreptul de a o ignora complet. Libertatea presupune ca guvernul sa fie responsabil si ales. Probabil ca sunt foarte speriati daca isi asuma asemenea puteri dictatoriale.”

Grupul liberal democrat, grupul ecologist si alte grupuri mai mici se opun propunerii lui Richard Corbett, propunere care urmeaza sa fie votata pe 9 iulie. Andrew Duff, presedintele Partidului Liberal Democrat din Marea Britanie si un federalist convins, a declarat: “Oricare ar fi punctul de vedere al cuiva, nu e corect sa spui ca un grup mic nu e reprezentativ pentru opinia publica europeana. Daca Parlamentul European doreste intr-adevar sa fie un forum reprezentativ pentru cetatenii europenei, toate minoritatile au dreptul sa fie reprezentate pe o baza proportionala.”

Pe de alta parte, continua presiunile asupra poporului irlandez, pentru a vota “cum trebuie” la referendumul privind Tratatul de la Lisabona. Intr-o conferinta de presa recenta, presedintele Comisiei Europene, Barroso a afirmat: “Daca va exista un vot negativ in Irlanda sau in oricare alta tara, acest lucru va avea un impact extrem de negativ pentru UE. Toti vom avea de platit un pret, inclusiv Irlanda.“. Referendumul privind Tratatul de la Lisabona e programat sa aiba loc in data de 12 iunie.”

Sa-i acuzam oare de plagiat? Nu de alta dar… romanii ne-au “plagiat” limba, iar europenii astia ne plagiaza politica. Glumesc desigur!

Într-un comentariu din articolul Cum să-ţi ascunzi identitatea pe Internet Octav mă întreba, printre altele ”poate ma ajuti tu cu ceva ca sa pot face asa ca el (adminul) sa nu poata sa monitorizeze conexiunile mele de ieshire shi de intrare?”.

I-am promis că voi scrie degrabă o solutie, şi iată abia acum m-am apucat serios de întrebarea asta. În continuare voi explica două lucruri:

1. Cum să navigaţi pe internet cu un grad mare de anonimitate fără a instala vreun program în computer (şi fără ca adminul să poată vedea ce vizitaţi, şi cu cine vorbiţi, şi nici capturi de ecran să nu poată face de la distanţă).

2. Cum să copiaţi fişiere din computerul de la serviciu pe un flash drive, în caz că administratorul de reţea a pus restricţii de copiere.

Vreau să spun că aceste metode nu funcţionează 100% din cazuri, ci mai degrabă în aproximativ 70% (e o estimare subiectivă, ”la ochi”).

1. La multe companii administratorii de reţea au grijă ca angajaţii să nu piardă vremea citind ziarele pe internet, sau discutând pe diferite messengeruri. Este un banc:

”Şeful întreabă:

- De ce în ultima vreme vii atât de târziul la serviciu?

- Păi chiar dumneavoastră mi-aţi zis să citesc ziarele ACASĂ.”

Controlul se face prin mai multe procedee, nu le voi dezbate pe larg, ci doar le voi aminti: prin analizarea traficului de internet, prin utilizarea de programe de control de la distanţă (ceea ce le permite să efectueze capturi de ecran din computerul dvs. la un anumit interval, să vadă ce programe folosiţi, şi chiar ce cuvinte tastaţi…) şi prin folosirea altor metode.

Cum putem să-i păcălim? Simplu: Folosim alt sistem de operare! De exemplu Incognito LiveCD. Ce înseamnă asta? E vorba despre o distribuţie Linux, configurată special pentru anonimitate pe internet. Pentru a-l folosi, e deajuns să introduceţi cd-ul cu Incognito în computer, şi să restartaţi sistemul. Atunci se va încărca acest sistem de operare (fără a acţiona asupra informaţiei din computer, se foloseşte doar memoria operativă (RAM-ul)), iar dumneavoastră veţi putea porni navigatorul Firefox, şi naviga prin protocolul TOR, despre care am mai scris şi aici. Acelaşi protocol e folosit şi de messenger-ul Pidgin sau GAIM, cu ajutorul cărora veţi putea intra pe majoritatea protocoalelor de mesagerie instantanee (Yahoo! Messenger, AOL, MSN, IRC (cunoscut ca mIRC), Gadu Gadu şi multe altele, despre care probabil nici nu aţi auzit).

Iată aşa. Aici admin-ul nu va mai putea face capturi de ecran, practic, nici nu va avea acces la computerul dumneavoastră. Singurul lucru pe care-l va vedea, dacă va avea pregătire suficientă, este că dumneavoastră folosiţi Linux.

Pe site-ul oficial, scrie că nici nu-i nevoie să restartaţi sistemul, ci puteţi să rulaţi incognito direct din Windos, adica, cînd computerul este deja pornit.

Acest cd ar trebui să meargă în majoritatea computerelor moderne. La mine nu a mers, de aceea nu pot publica capturi de ecran, să vedeţi cum lucrează… Nu a recunoscut placa video. Dar la voi ar trebui să meargă, şi, oricum, nu pierdeţi nimic dacă încercaţi.

Cum să-l downloadaţi şi inscripţionaţi pe cd? Imaginea ISO (copia virtuală a cd-ului) o găsiţi aici, pe pagina de download găsiţi acesta şi alte oglinzi de descărcare, v-am dat-o şi pentru situaţia când apare o nouă versiune. Odată salvată în compter, imaginea o puteţi înscrie pe un cd folosind programul gratuit ISO Recorder, sau comercialul şi profesionalul Ahead NERO.

Desigur, trebuie să aveţi un CD Writer sau DVD Writer, ca să puteţi înscripţiona imaginea pe un disc, sau puteţi ruga un prieten să facă acest lucru. Trecem la a doua chestiune.

2. La unele companii, administratorii de reţea restricţionează accesul la USB şi CD-ROM-uri, pentru ca utilizatorii să nu poată scoate informaţie din computere. Dacă sunteţi foarte muncitori, şi vreţi să vă luaţi de lucru pe acasă (nişte tabele, etc.), puteţi la fel să folosiţi un LiveCD cu vreo distribuţie de linux. Eu recomand pentru acest lucru românescul Kiwi Linux, imaginea cd-ului o luaţi de aici. Pentru orice eventualitate, iată link-ul paginii de download.

Procedura e simplă - introduceţi cd-ul în computer, restartaţi sistemul, şi se va încărca acest Kiwi. Aici adminul nu are nici o autoritate, nici restricţiile lui de a folosi resursele computerului, şi nu funcţioneaza programele lui de urmărire, daca are aşa ceva. Singurul lucru pe care poate să-l vadă este că folosiţi linux, dar pentru a preveni acest lucru, e de ajuns să scoateţi cablul de reţea din computer, şi gata! După asta, deschideţi discurile C, D, E din partea stanga sus, din meniul Locuri. Navigaţi până găsiţi fişierul pe care vreţi să-l împrumutaţi, introduceţi un usb stick (memorie flash) în computer (o să apară shortcut pe ecran către el), copiaţi dintr-o parte în alta, şi gata! Deconectaţi computerul, scoateţi cd-ul, şi în computer nu va rămâne nici o urmă a activităţii voastre.

Spor la lucru!

Eu sunt un adept al libertatii presei, dar totodata urasc minciuna. Am gasit un reportaj despre Tibet pe site-ul Realitatii, iar cand m-am uitat mai atent… am constatat ca sunt dus de nas, la fel ca si milioanele de romani.

Aici este articolul la reportajul cu pricina. Titlul este “Noi confruntari in Tibet inre politia chineza si calugarii tibetani”. Aici este link-ul direct la materialul video, daca doriti sa-l salvati in computer (informatie despre cum se deschide, si cum sa copiati filme din internet gasiti aici).

Stirea este proaspata (14 mai 2008):

” Confruntări violente în Lhasa, capitala Tibetului, între poliţie şi călugării tibetani care cer independenţa provinciei. Autorităţile medicale de la Beijing au anunţat că mai multe persoane şi-au pierdut viaţa în confruntări.

Manifestanţii au incendiat mai multe magazine şi maşini, iar poliţiştii au încercat să-i disperseze folosind gaze lacrimogene şi trăgând focuri de armă.

Mai mulţi oameni au fost răniţi în urma confruntărilor. Protestele au început acum cinci zile, iar poliţia chineză a intervenit şi atunci în forţă. Luni, 60 de călugări care protestau faţă de regimul de la Beijing au fost arestaţi.

Casa Albă şi-a exprimat “regretul” pentru violenţele produse în Tibet şi a cerut Chinei să respecte cultura tibetană şi caracterul multietnic al societăţii sale. Şi liderii europeni, reuniţi la Bruxelles, la summitul de primăvară, au cerut Beijingului să reacţioneze cu moderaţie la protestele tibetanilor.

Sursa: Realitatea TV “

Hai sa vedem unde-i minciuna. In primul rand, politistii din imagine sunt mai intunecati la culoare decat politistii chinezi. Dupa uniforma, dotare si culoare, ei seamana mai mult cu politistii indieni:

Asa arata politistii indieni.

Iata o captura cu acesti asa zisi politisti chinezi:

Singura diferenta este culoarea curelelor (in prima imagine e alba, in ultimele doua e neagra).

Bine, s-ar putea sa fie o coincidenta, ca in China politistii sa aiba aceeasi uniforma ca cei din India (cu exceptia curelelor, care in China sunt negre, ca sa se poata deosebi). Dar sa mergem mai departe, caci am descoperit un cadru interesant:

Nu stiu ce reprezinta, seamana cu un tomberon, dar ar putea sa fie o bariera pentru proteste. Important este ca scrie pe ea DELHI POLICE, in limba engleza, nu in limba chineza (Slava Domnului), si nici in indiana (दिल्ली). Iar Delhi este un orasel din India totusi: http://en.wikipedia.org/wiki/Delhi .

Cat despre impuscaturi, eu nu am auzit niciuna. Or fi inventat ei, chinezii, praful de pusca, dar totusi, fiind inarmat doar cu bete de bambuc e greu sa provoci focuri de arma…

Ca o capsuna din varful tortului a aparut, un omulet in cadru, pe la sfarsitul materialului. Nu mi-am dat seama de la inceput cine-i el - calugar tibetan sau politist chinez?:

Cred ca o fi reporterul de la Realitatea TV…

O istorie despre virusul HIV, care, de fapt nici nu provoacă SIDA. - Cum aşa? iată cum: în 1996 a fost publicată o cercetare fundamentală a profesorului Peter Duesberg, cu titlul ”Inventând Virusul HIV”, cu o prefaţă aparţinând laureatului Premiului Nobel Kary B. Mullis. Peter Duesberg, professor de biologie celulară moleculară la Universitatea California din Berkly, a publicat această carte din bugetul său, pentru că nimeni altcineva nu se încumeta să i-o publice. Profesorul Duesberg - unul din puţinii oameni pe pămînt, care în decursul întregii sale vieţi a studiat retroviruşii - adica familia viruşilor căreia aparţine ”HIV/SIDA”. Cartea lui Duesberg are 700 pagini. Este o carte groasă, dar e atât de interesantă, încât se citeşte ca un roman detectiv - dintr-o răsuflare. Profesorul Duesberg arată, pas cu pas, cum s-a format legenda despre faptul că un retrovirus mic este cauza unor mari dezastre, pentru care, de fapt sunt responsabili oameni concreţi. De fapt, ”virusul HIV/SIDA” este un saprofit, la fel cum, să spunem, microbul ”bacilul intestinal”, el este prezent în organizmul oricărui om, şi anume, în canalul nazal. Din ce cauză mor bolnavii de SIDA? Din cauza acestui retrovirus? - Nu, ei mor dintr-o sumedenie de cele mai felurite complicaţii, cauzate de cu totul alţi microbi şi ciuperci. Atunci de ce este învinuit retrovirusul? - Cică, el provoacă imunitatea slabă? Profesorul Duesberg arată, că retrovirusul se află la toţi în canalul nazal, şi nimănui nu-i provoacă nici un fel de SIDA - adică, acest mult învinuit ”virus HIV/SIDA” - este o parte din flora microbiană obişnuită a omului, şi, prin urmare, este folositor pentru organism.

Cunoaşteţi oare faptul că, încă nici o soţie a vreunui bolnav de SIDA nu s-a infectat, trăind o viaţă sexuală completă cu el?

De ce nu cunoaşteţi asta? Să vie vina PR-ului? Cum este posibil asta, dacă boala e infecţioasă? De unde dar toate aceste istorii, cum cineva, undeva s-a înţepat cu un ac în spital, şi s-a infectat, primind prim urmare compensaţii de milioane de dolari. Nu credeţi oare că asemenea lucruri sunt uşor de înscenat? Da, asta este minciună! Este minciună faptul că un om s-a infectat de la o înţepătură cu acul.

Situaţia reală este următoarea: da, există Sindromul Imonodeficienţei Umane, care, printre altele, a existat întotdeauna, numai că abia în ultimele decenii a obţinut o răspândire catastrofală. Un lucru se ştie sigur - nimeni încă nu a murit de SIDA, provocată de un retrovirus mititel. Oamenii mor de infecţii pulmonare şi boli oncologice, care au legătură cu imunitatea scăzută, iar retrovirusul, adica ”virusul HIV/SIDA”, nu are nici o legătură cu asta. Veţi întreba: atunci ce provoacă scăderea imunităţii? Răspunsul este simplu, ascultaţi-l atent: Scăderea imunităţii omului este o tendinţă comună omenirii contemporane, legată de otrăvirea catastrofală a mediului de trai al oamenilor din ultimile decenii. Substanţele şi factorii toxici au împânzit omenirea contemporană, sau, cum este plăcut să spunem, civilizaţia. Aceşti factori toxici sunt poluarea apei, aeruluim mâncării - tot, ce se află în afara şi nimereşte înăuntrul omului, sau doar intră în contact cu el, cum sunt, de exemplu, chiar hainele din material sintetic. Faptul care se încearcă a fi ascuns este că noi toţi, oamenii urbani, avem Sindromul Imunodeficienţei Umane.Da, noi toţi orăşenii avem, într-o măsură sau alta Sindromul Imunodeficienţei Umane. De ce dar mor doar unii din noi? Iată aici îşi joacă rolul factorii de risc, adica faptul, că unii oameni se supun unei intoxicaţii mult mai mari, decât ceilalţi. Aceştia sunt: narcomanii, beţivii, acei care au o viaţă desfrânată şi neordonată, adica grupul de oameni, care apare în statistica oficială. Dar cum să explicăm că jumate de Africă este bolnavă de SIDA, adica are imunodeficienţă? Foarte simplu: Africa nu are propria agricultură. Ei nu seamănă, nu culeg, ei doar mănâncă şi se înmulţesc. Cultura lor încă nu a s-a dezvoltat la nivelul agrar. Ei pot să mănânce doar ceea ce creşte în copaci. Mai înainte, populaţia Africii se regla în mod natural. Acum însă, civilizaţia nu-i lasă să moară pur şi simplu aşa, ea îi oblică să moară de imunodeficienţă. Schema lucrează astfel: cum ştiţi, africanii nu au bani să plătească ceva. Astfel, pentru a primi profit, corporaţiile americane fac o mişcare hîtră: PR-ul sperie societatea mondială cu poveşti despre foametea din Africa, şi obligă conducerea, adica, pe plătitorul de impozite din SUA, să se cheltuiască pentru mâncare africanilor. Corporaţiile americane iau banii, iar în calitate de ajutor umanitar, desigur nu duc în Africa produse calitative, ci le bagă nişte produse de proastă calitate, expirate, necomestibile, în cel mai bun caz goale, ori chiar infectate, pline de produse chimice dăunătoare, după principiul ”calul de dar nu se caută la dinţi”. În aşa fel, ceea ce fac corporaţiile americane, poate fi numit simplu - genocid.

Veţi spune: dar africanii oricum ar muri, de foame. Formularea nu-i dreaptă: în Africa, factorii naturali au reglat întotdeauna numărul populaţiei, dar vedeţi că, factorii naturali nu aduc nici un profit corporaţiilor americane - iată care-i cauza SIDEI în Africa. Corect, Africa - este un caz de otrăvire de rea voinţă a oamenilor întregului continent cu substanţe toxice, răspândite în calitate de produse şi medicamente falsificate. Cine controlează calitatea produselor date Africii? Nimeni. Acum înţelegeţi, de ce PR-ul are nevoie de un mic retrovirus? - Pentru a ieşi de sub responsabilitatea pentru un fapt evident de omor a zecilor, dar poate a sutelor de milioane de oameni, şi totodată pentru situaţia catastrofală evidentă a sănătăţii omului contemporan.

Încă un fapt interesant, subliniază profesorul Duesberg, este că înrăutăţirea ulterioară a sănătăţii oamenilor cu imunodeficienţă (aşa e mai corect), şi nu cu SIDA, este începerea primirii de medicamente, destinate anume vindecării ei, care - în particular, medicamentul de bază ”AZT”, sunt extrem de toxice pentru organizmul omului. Adica moartea de SIDA, este de fapt moartea din cauza intoxicării cronice a organizmului, cauzat de factorii mediului înconjurător, apei, mâncării, aerului şi altor factori de intoxicare comuni oamenilor, dar şi din cauza preparatelor folosite pentru lecuirea ei - nici limba nu se învârteşte să le numesc medicamente. Cum se argumentează asta? Prin faptul că au fost documentate cazuri de vindecare totală de SIDA a oamenilor, care au fost deja aruncaţi de medicina oficială în camera muribunzilor (Roger’s Recovery from AIDS, Bob OWEN. ”Vindecarea lui Roger de SIDA”. Autor - Bob Owen, cu subtitlul ”Cum un om a învins o boală straşnică”. Puteţi găsi această carte în Internet).
Există oare SIDA?!

SIDA nu-i, oamenii mor din cu totul alte motive.
În SUA a fost publicată cartea profesorului de biologie celulară moleculară de la Universitatea din California, Peter Duesberg - unul din principalii reprezentanţi ai gândirii ştiinţifice alta decât cea oficială despre ipoteza virusului HIV/SIDA - cu denumirea caracteristică: ”SIDA infecţioasă: am fost noi duşi în eroare?”

În prefaţa la a doua carte a lui Duesberg - ”Inventatul virus SIDA”, laureatul premiului Nobel, înmânat pentru descoperirea reacţiei chimice, care a început să fie folosită fără ştiinţa şi acordul autorului în diagnosticarea infecţiilor HIV (reacţia în lanţ polimerică - PCR http://en.wikipedia.org/wiki/PCR), profesorul Kary Mullis (SUA), scrie: ”Eu eram convins în faptul că SIDA este cauzat de un virus, dar Peter Duesberg afirmă că asta-i o greşeală. Acum eu tot văd, că ipoteza HIV/SIDei nu numai că nu-i argumentată ştiinţific, ci este o greşeală infernală. Eu spun asta ca preîntâmpinare.”

În această carte P. Duesberg, în particular afirmă: ”Lupta cu SIDA s-a terminat cu înfrângere. Începând cu 1981, mai mult de 500000 americani şi mai mult de 150000 europeni au fost diagnosticaţi cu SIDA”. Contribuabilii americani au plătit mai mult de 45 miliarde dolari, dar, în acest răstimp nu a fost descoperită nici o vaccină, nici o metodă de vindecare şi nu s-a inventat nici o profilaxie eficientă. Nici un pacient cu SIDA nu a fost lecuit.” Profesorul Duesberg consideră că SIDA contrazice toate legile bolilor infecţioase. De exemplu, cercetarea soţiilor a 1500 americani diagnosticaţi cu HIV/SIDA, a arătat că niciuna nu s-a infectat cu acest virus, continuând să trăiască o viaţă sexuală deplină cu bărbaţii lor.

Bolile infecţioase, de exemplu gripa, tuberculoza, se răspândesc prin toată populaţia, independent de vârstă sau sexul oamenilor. Cu toate astea, mai mult de 90% din infectaţii cu SIDA sunt bărbaţi - narcomani şi homosexuali cu vârstele cuprinse între 20 şi 40 ani.
Conform concluziilor necontestate până în prezent ale doctorului Robert Koch - savantul care, în secolul 19 a izolat bacilul tuberculozei, - pentru a recunoaşte oricare microorganizm (microb, virus, etc) ca factorul patogen al unei boli, el trebuie să fie numaidecât selectat din organism, iar după infectarea cu el a altui organizm, în acesta trebuie să se dezvolte exact aceeaşi boală.

Oponenţii doctrinei SIDA spun, că oamenilor, carora li s-a diagnosticat prezenţa ”virusului HIV”, niciodată nu li se izolează acest virus la examinarea în laborator. P. Duesberg a ajuns la concluzia, că acest virus, care se consideră ”ucigaşul sistemului imunitar”, nu cauzează SIDA, şi este inofensiv pentru organismul omului (este, cum se spune, virus-satelit). Moartea de SIDA după mulţi ani - este ceva din domeniul fantasticii neştiinţifice: acest virus are aşa o calitate înaltă de răspândire, încât deja peste două săptămâni apare în fiecare celulă a organismului, totodată, fără urmări negative pentru el.

După studii de mai mulţi ani, P. Duesberg a spus, că dacă i-ar zice cineva lui că-i infectat cu virusul HIV, el ”nu şi-ar face griji nici o secundă”. Oponenţii teoriei provenienţei virale a SIDEI consideră că, este ignorat şi ţinut în taină pentru societate faptul că niciodată nu a existat, nici până în ziua de astăzi, vreun test credibil de HIV/SIDA. În cazul multor boli el dă rezultate fals-pozitive, ceea ce dă îndreptăţire de a da diagnoza HIV/SIDA bolnavului. Totuşi, asta nu are nici o legătură cu virusul imunodeficienţei, aşa cum testul nu arată niciodată virusul, ci informează doar despre prezenţa anticorpilor în probele de sânge. Aceşti anticorpi sunt generaţi de sistemul imunitar pentru protecţia împotriva microorganizmelor patogene - aşa numitele antigene.

Reacţia pozitivă, considerată a fi infecţie HIV/SIDA, poate fi şi la bolnavii, sistemul imunitar al cărora a fost activizat mai devreme şi a produs anticorpi pentru cele mai diverse boli - tuberculoză, pneumonie, reumatizm, arteroscleroză, starea după vaccinare, la purtătorii de gripă etc. Asta se referă şi la oamenii cărora li s-a făcut des transfuzie de sânge - unul dintre cele mai puternice antigene pentru care se produc anticorpi.
Acum asta se numeşte ”SIDA”.

În prezent, diagnoza HIV poate fi pusă la detectarea a aproximativ 30 boli, care sunt bine cunoscute şi studiate. Lista completă a acestor boli, care se numesc ”Asociate cu SIDA” poate fi găsită, de exemplu, în cartea directorului Centrului Federaţiei Ruse pentru profilaxia şi lupta cu SIDA, academicianului V. V. Pokrovskij ”Epidimiologia şi profilaxia infecţiilor HIV şi a SIDEI” (Moskova, ”Medicina”, 1996) (В.В. Покровский “Эпидемиология и профилактика ВИЧ-инфекции и СПИД”, Москва, “Медицина”, 1996г. )
În această listă figurează, în particular, pneumonia, tuberculoza, candidoza (infecţie micotică), sarcoma Kaposhi (boală oncologică, descrisă încă în sec XIX de către patologul Kaposhi), debilismul, herpesul şi altele. Profesorul Duesberg, în cartea ”Inventatul virus SIDA” scrie că însăşi ipoteza HIV/SIDA a dat naştere acestei ”minunate liste cu 30 boli cunoscute anterior, care astăzi pot fi diagnosticate ca SIDA”.
Savantul consideră, că ”de fapt, SIDA este o nouă epidemie a vechilor boli”. Chiar în policlinicile noastre, medicul are dreptul să trimită pacientul la testul HIV, dacă detectează simptomele măcar a uneia din cele 30 boli, nimerite în ”lista neagră”. Dar, cum am menţionat deja, multe din aceste boli pornesc mecanismul de activare a imunităţii şi producerii de anticorpi, ceea ce poate duce la reacţia pozitivă a testului HIV, şi dă posibilitatea diagnosticării eronate.

”Moarte pe substrat legal”
SIDA se consideră stadiul final al infecţiei cu HIV, şi prin definiţie, este incurabilă. Chiar spre deosebire de cancer. Ce înseamnă asta pentru noi? Toţi deja ştiu că orice diagnoză, serveşte totodată drept condamnare - să devii marginalizat de societate, şi să te găteşti de propria înmormântare.
Încă în 1998, profesorul L. Montagnier, Institutul Pasteur, Franţa, a făcut următoarea declaraţie: ”Factorii psihologici sunt extrem de importanţi pentru susţinerea sistemului imunitar. Dacă ignoraţi susţinerea psihologică, spunând bolnavului, că el va muri, aceste cuvinte sunt deja condamnare. Este nedrept că HIV, în 100% din cazuri este mortal! De ce spunem dar asta omului după diagnosticare?”
Unul din cei mai mari critici ai ipotezei SIDA este savantul ungar, doctorul Antal Makk. El a lucrat în multe ţări ale Europei, Aricii, acum conduce o clinică din or. Dubai (Emiratele Arabiei Unite). Ţinând un discurs la una din conferinţele despre SIDA, el a subliniat că ”accentuarea permanentă a incurabilităţii SIDEI serveşte doar scopurilor businessului, primirii de fonduri pentru cercetare, şi sub alte motive. Din aceşti bani, în particular, se produc şi se achiziţionează preparate toxice, care nu întăresc ci distrug sistemul imunitar, condamnând omul la moartea din cauza efectelor secundare”.

tradus din rusă, sursa: http://www.unlockers.ru/showthread.php?t=349

Am găsit pe youtube un filmuleţ cu secvenţe din discursurile unor persoane din administraţia SUA. Demult se ştie că politicienii sunt cei mai mari mincinoşi, iată şi o mică demonstraţie. Ar fi bine să cunoaşteţi engleza înainte de a viziona.

Aceştia se contrazic singuri pe ei, dar în altă parte a lumii mor oameni (sute de mii)…