Sunteți ciudate voi, – puteți să vă gătiți și să vă machiați o oră întreagă, ca să cuceriți prin frumusețea voastră bărbați străini, iar când vă întoarceți acasă vă spalați machiajul, vă schimbați hainele și umblați neglijente în fața bărbaților voștri într-un halat slinos și cu bigudiuri. La noi totul e invers – în fața soțului ne îmbrăcăm frumos și ne machiem, dar în stradă ieșim îmbrăcate modest, pentru ce nouă să ispitim bărbați străini cu chipul nostru frumos?
Chiar dacă am unele rezerve cu privire la faptul că cu frumusețea lor ar putea să cucerească pe cineva, acest aspect e mai corect la musulmani decât la creștini. De fapt, nici nu-i vorba de islam versus creștinism. La noi tot se purta fusta lungă cândva. Numai că din cauza că noi suferim de complexul inferiorității cronice față de Europa și America, încercăm să-i copiem pe occidentali în tot ce-i mai rău (pentru că-i mai ușor să copii ce-i mai rău decât ce-i mai bun).
Musulmanca care a spus citatul însă, s-a grăbit să se bucure, pentru că procesul de degradare a trradițiilor a fost pornit și în țările islamice.
5 comentarii
Imi permit sa comentez pentru ca am avut ocazia sa cunosc aceasta cultura mai de aprope.
Are dreptate aceasta doamna in felu ei .Ideea e ca la noi exista un cod al bunelor maniere care spune ca in societate atat femeile cat si barbatii trebuie sa fie prezentabili. La femei consta intr-un par pieptanat,haine curate,asortate si un machiaj de bun simt…nu la faptu “ca vrem sa ne aratam in fata barbatilor straini” nu totul tine de “copulare” pe planeta asta…asta e de fapt diferenta .Ce e acasa ..aici deja e vorba de lejeritate.De ce s-au mai inventat pijamalele?de ce nu dormim in rochii de seara ?..cam aici se ajunge daca analizam ideea.Natureletea(nu neglijarea) inseamna calitate.
Cât se poate de bine spus. Dacă ai observat, eu nu am dat dreptate totală femeii musulmane.
Eticheta e bună atunci e un doar un mijloc (de a rămâne parte integrantăd din societate), și în orice țară a lumii e bine să porți haine curate. Problema începe atunci când eticheta devine scop în sine și când o persoană se identifică cu hainele pe care le poartă.
Doar în URSS la fel erau haine curate în vânzare, și oamenii nu umblau cu coatele hainelor rupte. Dar pentru unii asta nu era deajuns, și țineau morțiș să umble îmbrăcați ca în occident după cum văzură în filmele occidentale, căci ei singuri nu știau cum umblau occidentalii, ba pentru ei ar fi fost un șoc să afle că occidentalii sunt și ei oameni, sau, cum s-ar fi exprimat un vechi coleg – merg și ei la WC). Acești oameni erau veșnic nemulțămiți, nemulțămirea lor fiind determinată nu de faptul că ar fi fost îmbrăcați mai prost ca ceilalți oameni, ci din acest spirit de inferioritate, despre care eu am vorbit. Și-au distrus țara care era pioner în majoritatea domeniilor pentru că în această țară ei nu puteau procura blugi și casetofoane, și nu aveau piscină în ogradă.
La noi oamenii nu fac deosebire între aparențe și realitate. Un om dacă merge în ospețe și-i primit cu mâncare bună de fiecare dată ar crede că toată lumea mănâncă bine, și singur el mănâncă doar cartofi prăjiți și macaroane. La rîndul lor, cunoscuții lui când vin la el în ospeție, sunt primiți cu bucate bine gătite, și ei la rândul lor ajung să creadă că toată lumea trăiește bine în afară de ei.
Revenind la ale noastre. Protestul meu nu-i împotriva faptului că oamenii se îmbracă bine, ci împotriva faptului că portul oamenilor se depărtează dinspre aspectul practic al îmbrăcării într-o direcție greșită. O fată care iese iarna cu fustă scurtuță, cu spatele aproape gol, sau cu o geacă scurtă și fără căciulă doar ca să se conformeze unei etichete conform căreia ea trebuie să arate bine procedează greșit.
Și iarăși, trebuie de văzut unde apare eticheta, și cine o crează. Nu pot să înțeleg cât de mult trebuie să urăști omenirea ca să creezi asemenea modă:
http://apikabu.ru/img_n/2012-01_5/fif.jpg
http://pikabu.ru/images/big_size_comm/2012-01_5/13274766231223.jpg
http://pikabu.ru/images/big_size_comm/2012-01_5/13274766024975.jpg
Musulmanii au fost protejați o bună perioadă de aceste fenomene și obsesii.
Am înţeles tare bine ,smâslul, cuvintelor musulmancei, are dreptate, ŞI PUNCT ! Femeile japoneze merg la lucru cu bigudiurui ca acasă să arate bine, şi-ntradevăr la muncă stăm al naibii de mult 1/3 din sutcă, cu soţul în mediu 3-4 ore pe zi, în afara somnului, ar merita şi ei să ne vadă chitite special pt ei, nu pt societatea pentru că aşa scrie în nu ştiu ce coduri! Dar merităm şi noi deopotrivă acelaşi lucru în egală măsură.
E valabil şi viceversa.