Ţineţi minte un articol mai vechişor, care se referea la faptul că în Moldova, creditele externe sunt tratate ca mană cerească şi nu ca înglodare în datorii?

Vorbeam că Băsescu în România se teme de furia poporului când discută cum reprezentanţii FMI sau Băncii Mondiale.

Iată un titlu recent: Milioane ratate.

Citat:

„După ce a ratat două credite în mărime totală de peste 27 de milione de dolari, acum Guvernul riscă să mai piardă unul.

Este vorba despre 17 milioane și jumătate de euro pe care Executivul îi vrea de la BERD pentru reparația drumurilor. Problema este că autoritățile nu sunt în stare să organizeze o licitație transparentă  pentru a selecta compania care va îndeplini lucrările, spun finanțatorii.”

Reiese că Băsescu îşi scărpina scăfârlia şi singura lui întrebare la acel moment era dacă să rateze sau să nu rateze câteva miliarde de la FMI? Sau poate se gândea dacă îi va putea întoarce (nu doar miliardele, ci şi procentele, şi procentele la procente), şi nu-l va blestema ţara pentru „neratarea” lor?

La noi împrumuturile merg, parcă ar fi „haleavă”. Cum zicea un om serios: „Iau si eu un credit, ca orice om serios”.